5 mii de cazuri de violență se află în gestiunea asistenței sociale din întreaga Republică Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit oficialului, autoritățile au început în 2024 o abordare mult mai fermă și coordonată pentru combaterea violenței domestice, în strânsă colaborare cu poliția și serviciile sociale locale.
Ministrul Buzu a explicat că o creștere a numărului de cazuri raportate la poliție și asistența socială nu indică neapărat o amplificare a fenomenului, ci o creștere a gradului de încredere din partea victimelor.

Potrivit lui, raportarea este primul pas esențial pentru combaterea eficientă a violenței în familie.

„Faptul că numărul cazurilor raportate crește, oricât de bizar ar suna, este un semn pozitiv. Asta înseamnă că există deschidere. Faptul că în Republica Moldova au loc cazuri de violență, dar ele nu sunt raportate la poliție sau asistența socială, nu înseamnă că ele nu există. Prima etapă în rezolvarea acestei probleme este să avem un exercițiu de onestitate. Fiecare caz trebuie să fie raportat, iar poliția și mai ales, asistența socială, trebuie să intervină cu consiliere, cu servicii specializate”, a spus Alexei Buzu.

În prezent, potrivit lui Buzu, asistența socială gestionează circa 5.000 de cazuri active de violență, pentru care sunt oferite servicii de suport, consiliere și protecție. În funcție de gravitatea situației, victimele pot beneficia de adăposturi sigure, consiliere psihologică și asistență juridică.

„În funcție de gravitatea situației, avem case de protecție. Avem și programe de reabilitare pentru agresori. În prezent, avem 5 mii de cazuri de violență în gestiune. Acolo oferim suport, monitorizare. În cazul în care violența este gravă, supraviețuitoarele afectate pot să vină și să locuiască în spații sigure. În Chișinău avem Centrul de Justiție Familială, avem astfel de servicii și în regiuni. Avem servicii pentru copii și mame cu copii, ca să se poată caza și să beneficieze de consiliere psihologică și juridică”, a precizat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Alexei Buzu a mai subliniat că autoritățile continuă să dezvolte rețeaua de centre de protecție și să extindă programele de reabilitare, atât pentru victime, cât și pentru agresori, pentru a rupe cercul violenței și a preveni recidiva.

Victimele violenței în familie pot apela Poliția la numărul 112 sau Linia telefonică de încredere pentru femei și fete – 0 8008 8008.

#Alexei Buzu #rezoomat #violenta

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.