Una din cinci postări electorale publicate în mediul online a conținut elemente de sexism. Topul formațiunilor cu cea mai mare incidență a conținutului sexist este condus de Partidul Moldova Mare, urmat de Partidul Social Democrat European, Blocul Patriotic, Partidul Liberal și Mișcarea Respect Moldova.
Constatările se conțin în raportul prezentat în cadrul unei conferințe la IPN cu genericul „Discursul sexist în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 – concluziile Misiunii de monitorizare”.
Monitorizarea s-a bazat pe o amplă analiză a 11 711 postări publice ale celor 59 de candidați și 40 de candidate, reprezentați și reprezentante a 19 partide și blocuri electorale, a unui candidat independent și trei candidate independente.
„Sexismul nu este un accident de comunicare, ci o strategie constantă de campanie, folosită pentru a discredita și umili adversarii sau a atrage simpatia electoratului, făcând apel la stereotipuri de gen”, se arată în raport.
Formațiunile care s-au evidențiat în acest sens au fost Partidul LOC (2 586 de postări), urmat de PPDA (944), Mișcarea Respect Moldova (771), Blocul Patriotic (725) și Partidul Nostru (614).
2 281 de postări au conținut limbaj sexist, dintre care 2 009 au fost cazuri de severitate redusă, 215 moderate, iar 57 ridicate, incluzând insulte sexualizate, limbaj vulgar, apeluri la violență sau amenințări directe, a menționat Inga Stegărescu, comunicatoare în cadrul Asociației Gender-Centru și al Platformei pentru Egalitate de Gen.
Printre cele mai frecvente forme de sexism s-au numărat utilizarea termenilor vulgari și a insultelor jignitoare, negarea egalității de gen sau a feminismului, sexualizarea explicită a persoanelor, amenințările și agresiunile verbale, precum și atribuirea de „defecte feminine” ca insultă.
Aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente.
Bărbații sunt autorii a 82% dintre postările cu conținut sexist, în timp ce femeile au generat 18%. În cazul acestora, limbajul problematic a fost adesea legat de utilizarea formelor masculine („candidat”, „ex-ministru”) în discursul propriu. Cele mai multe cazuri de discurs sexist sever au fost identificate în materiale video, transmisiuni live sau emisiuni, precizează sursa.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Notă: Oferim dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
