Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a explicat de ce nu i-a acordat azil politic ex-judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus, care a fost sechestrat la sfârșitul săptămânii trecute. Dodon susține că nu este adeptul acordării azilului politic persoanelor care fug de justiție.

„Pe parcursul mandatului meu de președinte al Republicii Moldova, au fost câteva încercări și cereri ca eu să acord azil politic. Nu am acordat azil politic nimănui, nici lui Ceaus, nici lui Rizea, deputat din România. Consider că cei care fug de justiția din țara lor, nu au ce căuta adăpost politic în Republica Moldova. Au încălcat legea, lasă să răspundă în fața legii în țara de unde sunt”, afirmă Dodon.

Cu toate acestea, fostul președinte a menționat că procedura de deportare trebuie să fie una legală.

„Este foarte stranie această situație, dar cred că în următoarele 2-3 săptămâni vom afla foarte multe lucruri care ne vor uimi. Pentru că din ceea ce am văzut eu, din diferite investigații jurnalistice, sunt implicate serviciile secrete speciale din Ucraina. Astfel, aceste servicii puteau să colaboreze doar cu serviciile secrete din Republica Moldova”, afirmă liderul socialiștilor.

„Vă sugerez, foști colegi din PAS, aruncați mingea în ograda Președinției, sau alături la SIS, iar acolo veți găsi ce vă trebuie. Aștept cu nerăbdare să văd ce va spune comisia de investigații care va fi creată, pentru a preciza dacă a fost implicată în această activitate SIS-ul din Republica Moldova și de ce Maia Sandu încă nu a venit cu o poziție clară”.

Totodată, Igor Dodon, face aluzii asupra faptului că în funcție de președinte, acesta ar fi acționat altfel.

„Eu să fi fost președinte, invitam Ambasadorul Ucrainei chiar în aceeași zi, pentru a întreba cum au fost implicate autoturisme și angajați ai Ambasadei Ucrainei”, susține Dodon.

Potrivit celor menționate, după ce vor fi confirmate unele implicări, trebuie să urmeze și acțiuni. În cazul în care se va demonstra că a fost implicată instituția prezidențială, atunci se vor lua atitudinile corespunzătoare.

„Ce înseamnă asta, merge omul în amiaza mare pe străzile Chișinăului, i se pune un sac pe cap și îl aruncă îl portbagajul mașinii și îl scot ilegal din țară. Nu s-au întâmplat demult așa lucruri în Republica Moldova, dar acum se întâmplă în timpul mandatului Maiei Sandu”, conchide Igor Dodon referitor la acest subiect.

#Igor Dodon #Maia Sandu #Nicolae Ceaus

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.