Avioanele israeliene au lansat marți, 28 octombrie curent, lovituri în orașul Gaza, după ce premierul Benjamin Netanyahu a acuzat gruparea militantă Hamas că a încălcat încetarea focului din teritoriul palestinian și a ordonat armatei să desfășoare „atacuri puternice”, transmite adevărul.ro.

Cel puțin două persoane au fost ucise și alte patru rănite într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Sabra al orașului, iar o zonă din apropierea spitalului Shifa – cel mai mare spital încă funcțional din nordul Gazei – a fost, de asemenea, lovită, au informat oficiali din Gaza, martori și presa Hamas, potrivit Reuters.

Armata israeliană nu a comentat imediat atacurile, care reprezintă cel mai recent episod de violență într-un armistițiu fragil ce durează de trei săptămâni și care a urmat unei declarații a biroului lui Netanyahu, potrivit căreia acesta a ordonat lovituri imediate.

Declarația nu a oferit un motiv concret pentru atacuri, însă un oficial militar israelian a spus că Hamas a încălcat încetarea focului desfășurând un atac împotriva forțelor israeliene într-o zonă din enclavă aflată sub control israelian.

„Aceasta este o nouă încălcare flagrantă a armistițiului”, a spus oficialul.

Acordul de încetare a focului, susținut de Statele Unite, a intrat în vigoare pe 10 octombrie, punând capăt celor doi ani de război declanșați de atacurile sângeroase comise de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, război care a devastat fâșia de coastă. Ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului.

Mai devreme, marți, presa israeliană a relatat despre un schimb de focuri între forțele israeliene și luptători Hamas în orașul Rafah, din sudul Gazei. Armata israeliană nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind aceste informații.

Hamas a negat responsabilitatea pentru un atac asupra forțelor israeliene la Rafah. Gruparea a declarat, de asemenea, într-un comunicat, că rămâne angajată în respectarea acordului de încetare a focului în Gaza.

Loviturile de marți asupra orașului Gaza au venit după ceea ce Israelul a numit sâmbătă o „lovitură țintită” asupra unei persoane din centrul Gazei, despre care susținea că plănuia un atac împotriva trupelor israeliene.

Netanyahu a afirmat, tot marți, că Hamas a încălcat încetarea focului predând„rămășițe greșite” în procesul de returnare către Israel a trupurilor ostaticilor.

Premierul israelian a declarat că rămășițele predate luni aparțineau lui Ofir Tzarfati, un israelian ucis în atacul Hamas din 7 octombrie 2023, ale cărui resturi fuseseră deja parțial recuperate de trupele israeliene în timpul războiului.

În replică, Hamas a spus că urma să predea marți Israelului trupul unui ostatic dispărut, găsit într-un tunel din Gaza. Totuși, aripa armată a grupării, Brigăzile Al-Qassam, a anunțat ulterior că amână predarea, invocând presupuse încălcări ale armistițiului de către Israel.

Hamas a acuzat că Netanyahu caută pretexte pentru a se retrage din angajamentele asumate de Israel.

Conform termenilor acordului de încetare a focului, Hamas a eliberat toți ostaticii în viață în schimbul a aproape 2000 de prizonieri și deținuți palestinieni din timpul războiului, în timp ce Israelul și-a retras trupele și a oprit ofensiva.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conflict #Gaza #Israel

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, susține că Republica Moldova continuă să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în pofida presiunilor externe. Oficialul european a subliniat că angajamentul Chișinăului față de reforme și alinierea legislației naționale la cea europeană au rămas constante.

„Moldova continuă să progreseze în ciuda unor presiuni externe fără precedent. Angajamentul său față de reforme și alinierea la legislația Uniunii Europene au rămas constante”, a declarat Kaja Kallas miercuri, 4 noiembrie.

Oficialul a evidențiat și eforturile Ucrainei, care continuă reformele în timp ce se confruntă cu invazia rusă. Potrivit acesteia, nicio altă țară candidată nu a fost nevoită să facă schimbări de o asemenea amploare în timpul unui război.

„Ucraina desfășoară reforme de amploare sub bombele rusești. Nicio țară candidată nu a mai întreprins vreodată reforme de o asemenea magnitudine în timp ce se afla în război. Acest lucru merită recunoaștere”, a spus Kallas.

În acest context, șefa diplomației europene consideră că negocierile de aderare cu Ucraina ar trebui să avanseze. „Pe baza progreselor Ucrainei, ar trebui să trecem la deschiderea tuturor capitolelor de negociere înainte de sfârșitul anului”, a declarat aceasta.

Kallas a vorbit și despre situația celorlalte state candidate. Ea a menționat că perspectivele Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, Macedoniei de Nord și Serbiei sunt diferite, iar în cazul Turciei rămân valabile condițiile care au dus la blocarea procesului de aderare.

În ceea ce privește Georgia, Kallas a afirmat că parcursul țării spre UE este, de facto, sistat, pe fondul problemelor legate de democrație și de respectarea drepturilor fundamentale.

„Meritul și reformele vor continua să determine ritmul aderării, la fel ca respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale”, a subliniat Kallas.

Un alt subiect abordat de șefa diplomației europene a fost legătura dintre extinderea Uniunii Europene și securitatea continentului. Raportul din acest an include, pentru prima dată, o secțiune dedicată securității și apărării. Kallas a precizat că majoritatea statelor candidate și-au menținut un nivel ridicat de aliniere la politica externă și de securitate a UE, ceea ce, în opinia sa, arată orientarea lor strategică și atașamentul față de valorile europene.

Ea a amintit că mai multe state candidate contribuie deja la securitatea Europei.

„Ucraina este prima linie de apărare a Europei împotriva Rusiei. Experiența de pe câmpul de luptă a Kievului este de neegalat și este esențială pentru securitatea și capacitatea de apărare a Europei”, a declarat Kallas.

În același context, oficialul a menționat și contribuția Republicii Moldova și a statelor din Balcanii de Vest, care participă la misiunile și operațiunile Uniunii Europene, ajută la protejarea frontierelor și combat manipularea informațională din exterior.

Kallas a mai atras atenția că obligațiile asumate de statele candidate în procesul de aderare nu dispar odată cu obținerea statutului de membru al UE.

„Angajamentele asumate pe parcursul procesului de aderare nu expiră după obținerea calității de membru”, a punctat aceasta.

Amintim că, Uniunea Europeană a prezentat la 4 noiembrie raportul privind Republica Moldova, inclus în Pachetul anual de extindere al Comisiei Europene. Documentul evaluează progresele celor zece state candidate și potențial candidate la aderare, analizează reformele realizate în ultimele 12 luni și formulează recomandări pentru perioada următoare.