Statele Unite ale Americii își retrag aproximativ jumătate din militarii pe care îi au în România. Mai exact, dintre cei circa 2000 de soldați, doar aproximativ 1000 vor rămâne peste Prut.

Ministerul Apărării de la București susține că decizia ține de redimensionarea trupelor americane din Europa, informează hotnews.ro. Conform oficialilor române, hotărârea ale legătură cu noile priorități ale administrației de la Casa Albă.

„Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune. Aproximativ 1000 de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, a comunicat Ministerul român al Apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Actualmente, pe teritoriul României sunt aproximativ 2000 de soldați din SUA. Circa 1700 dintre ei se află la baza „Mihail Kogâlniceanu”, 100 – la Deveselu, iar 100 – în Câmpia Turzii.

Informații privind posibila retragere militarilor SUA din România au apărut încă în primăvară, când presa americană informa despre planurile Pentagonului de a retrage din mai multe țări circa 10.000 de soldați.

#militari #Ministerul Apararii #retragere #Romania #SUA

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.