„Guvernul nu promite minuni peste noapte. Și înțelege exact situația în care ne aflăm”, a declarat lidera PAS, Doina Gherman, după ce cabinetul format de Alexandru Munteanu a cerut deputaților vot de încredere. Vicepreședinta Parlamentului a făcut referire la procesul de aderarea a Moldovei la Uniunea Europeană.

Politiciana a menționat că Executivul condus de Dorin Recean a făcut față crizelor, provocărilor și presiunilor externe. Astfel, Gherman i-a mulțumit premierului și miniștrilor în exercițiu pentru activitatea pe care au avut-o.

„Guvernul Munteanu – Guvernul asumat de PAS, trebuie să livreze rezultatele care ne vor permite să accelerăm procesul de aderare. Guvernul Munteanu cred cu tărie că poate face fața aceste misiunipe care cetățenii Republicii Moldova au formulat-o nu o singură dată. Au formulat-o de trei ori în ultimii doi ani.

Prima dată, la referendumul republican constituțional.Și noi avem cimentat în Constituția Republicii Moldova parcursul ireversibil european al Republicii Moldova. Doi – la alegerile prezidențiale, atunci când președinta Maia Sandu a fost realeasă prin vot direct, popular, pentru prima oară în istoria țării. Doamna președintă Maia Sandu este liderul cu viziune clar pro-europeană. Un lider respectat peste tot în lume, care deschide orice ușă în orice cancelarie europeană și nu doar. Este liderul care va duce și va semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Și trei, la alegerile parlamentare, când mai mult de 50%,deci mai mult de jumătate din populația țării, a spus foarte clar. Noi votăm și alegem direcția europeană. Eu tare mult sper că politicienii din această sală, colegii din alte fracțiune și partide politice, înțeleg că împotriva propriului popor nu poți merge”, a spus Doina Gherman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Parlamentul a audiat vineri programul de guvernare a cabinetului format de Alexandru Munteanu, desemnat premier de Partidul Acțiune și Solidaritate.

#Alexandru Munteanu #Doina Gherman #Guvern #parlament #premier

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.