Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deși în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunțat furnizorul global de date LSEG, transmite agerpres.ro.

Exporturile de GNL din Rusia sunt afectate de sancțiunile americane impuse în urma invadării Ucrainei, în special cele împotriva noii fabrici Arctic LNG 2, ceea ce a limitat semnificativ utilizarea flotei de vapoare pentru transportarea combustibililor.

Sancțiunile vizează reducerea capacității Rusiei de a finanța războiul aflat acum în al patrulea an, pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra economiei și al unui deficit bugetar tot mai mare. Chiar înainte de ultimele restricții impuse de SUA, Guvernul rus se aștepta ca veniturile din vânzările de petrol și gaze, care reprezintă aproape un sfert din bugetul de stat, să scadă la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauza prețurilor mai mici la țiței și a aprecierii rublei.

China a primit prima navă cargo cu gaze naturale lichefiate de la Arctic LNG 2 la finalul lunii august, arată datele de la Kpler și LSEG, cu câteva zile înaintea întâlnirii dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul chinez Xi Jinping.

De atunci, 13 nave cargo de la Arctic LNG 2 au ajuns la terminalul GNL Beihai din sudul Chinei.

Luna trecută, livrările Rusiei de gaze naturale lichefiate au urcat în ritm anual cu 21%, la 3,4 milioane tone metrice, un nivel lunar record, și au urcat cu aproape 27% față de septembrie.

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate către Europa au scăzut în ritm anual cu 17,9% în primele zece luni din acest an, la 11 mmt, în octombrie înregistrându-se un declin anual de 21%.

Livrările de la uzina GNL Yamal a Novatek au urcat în ritm anual cu 8% luna trecută, la 1,76 mmt, și cu 17% față de septembrie. De asemenea, exporturile de la proiectul controlat de Gazprom Sakhalin-2, orientate spre Asia, au urcat în ritm anual cu 10% luna trecută, la 0,98 mmt.

De la începutul anului, exporturile de la Yamal au scăzut în ritm anual cu 6%, la 15,2 mmt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export gaze #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.