Principalii factori de decizie ai Uniunii Europene se alătură liderilor din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, într-un summit unic dedicat extinderii UE, organizat de Euronews la Bruxelles, care va începe la ora 14:00 (ora Republicii Moldova 13:00).

Totul este pregătit pentru Summitul Extinderii, o premieră televizată live de Euronews, ce reunește lideri ai Uniunii Europene și ai țărilor candidate pentru discuții de anvergură privind viitorul integrării europene. Summitul fără precedent, programat pentru marți, 4 noiembrie, la Bruxelles, marchează un moment definitoriu pentru politica de extindere a Uniunii Europene, în inima Europei, unde liderii politici ai continentului se reunesc pentru a discuta despre extinderea blocului comunitar de 27 de membri către est și sud-est.

Președintele Consiliului European, António Costa, și-a confirmat participarea, alăturându-se unei remarcabile adunări de lideri care vor contribui la definirea viitorului extinderii europene.

La summit vor participa președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, precum și premierii Albaniei (Edi Rama), Muntenegrului (Milojko Spajić) și Macedoniei de Nord (Hristijan Mickoski). De asemenea, va fi prezentă comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Evenimentul reprezintă o inițiativă a Euronews de a amplifica vocile țărilor candidate într-un moment în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a revitalizat procesul de extindere, prezentându-l drept o „reunificare a Europei”. Summitul oferă o platformă unică liderilor țărilor candidate pentru a-și exprima perspectivele asupra parcursului de aderare – de la determinarea Ucrainei și Moldovei în contextul războiului, până la așteptarea îndelungată a Balcanilor de Vest. Fiecare lider va aduce propria viziune asupra modului în care este perceput procesul de extindere în țara sa și asupra pașilor următori. Procesul de extindere nu este o chestiune abstractă, ci una care afectează milioane de europeni. Prin intervențiile lor, liderii vor transmite și speranțele și așteptările cetățenilor lor.

După declanșarea războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei și în contextul schimbărilor geopolitice rapide, Bruxellesul a oferit un nou impuls discuțiilor privind extinderea, considerând-o esențială pentru securitatea, forța economică și valorile democratice ale Europei.

Fiecare stat candidat se confruntă însă cu propriile provocări. Ucraina a depus cererea de aderare la doar patru zile după invazia rusă din februarie 2022, obținând statutul de candidat în doar patru luni – un record. Țara continuă să implementeze reforme europene în timp ce se apără de agresiunea Moscovei.

Republica Moldova a urmat exemplul Ucrainei, aplicând o săptămână mai târziu, în martie 2022, și primind simultan statutul de candidat. Comisia Europeană estimează că Moldova ar putea finaliza negocierile până în 2027, avansând „de două ori mai rapid” decât alți candidați. Președinta Maia Sandu a promovat constant parcursul european al țării sale, în pofida interferențelor hibride ruse, care au inclus tentative de manipulare a alegerilor și a referendumurilor constituționale.

Serbia negociază aderarea din 2014, după ce a aplicat în 2009, însă sprijinul public a scăzut de la peste 70% la începutul anilor 2000 la aproximativ 40% astăzi. Totuși, atât Belgradul, cât și Bruxellesul au reafirmat că locul Serbiei este în cadrul Uniunii.

Premierul Albaniei, Edi Rama, care a declarat în septembrie că „pentru prima dată în istorie putem alege liber din ce imperiu vrem să facem parte – imperiul drepturilor, valorilor, siguranței și securității”, a înregistrat progrese remarcabile. Albania, care a depus cererea de aderare în 2009, își propune acum să devină stat membru până în 2030.

Muntenegru rămâne cel mai avansat candidat, cu toate cele 33 de capitole de negociere deschise și șapte provizoriu închise. Guvernul condus de premierul Spajić vizează finalizarea negocierilor până în 2026 și aderarea în 2028.

Macedonia de Nord este statul care a așteptat cel mai mult, aplicând în 2004, dar fiind blocată ani de zile din cauza disputelor cu vecinii. După acordul de la Prespa din 2019 cu Grecia privind schimbarea numelui, procesul a fost din nou oprit de Bulgaria, care contestă recunoașterea minorității și interpretarea istoriei comune – un obstacol major încă nedepășit.

Summitul Euronews are loc în același timp cu prezentarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere pentru 2025 – o evaluare anuală a progresului țărilor candidate, care va stabili tonul pentru anul următor. Evenimentul are loc și într-un moment în care majoritatea europenilor susțin extinderea Uniunii: un sondaj Eurobarometru arată că 56% dintre cetățenii UE sunt în favoarea acesteia, sprijinul fiind deosebit de ridicat în rândul tinerilor.

Summitul va explora avantajele extinderii UE – accesul la noi piețe, creșterea influenței politice globale și consolidarea democrației și a valorilor europene pe întreg continentul. Ceea ce diferențiază acest summit este angajamentul său pentru un dialog direct între liderii țărilor candidate și factorii de decizie europeni.

Formatul televizat va permite tuturor europenilor să urmărească în direct o dezbatere sinceră despre provocările, așteptările și oportunitățile extinderii. Euronews va transmite în direct Summitul Extinderii Europene pe toate platformele sale, inclusiv pe YouTube, marți, 4 noiembrie, până la ora 17:00 (ora Republicii Moldova 16:00).

#Bruxelles #extinderea UE #Maia Sandu

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.