Sindicatele cer salariu minim de 8050 de lei în sectorul real. Propunerea a fost înaintată de către reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și discutată cu membrii Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM).

Funcționarii din cadrul celor două organizații au desfășurat consultări referitoare la reexaminarea salariului minim în unitățile din sectorul real al economiei naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Proiectul elaborat de sindicate prevede ca, începând cu 1 ianuarie 2026, salariul minim în sectorul real să fie stabilit în cuantum de 8050 lei lunar. Această sumă este propusă în vederea implementării indicatorului prevăzut de Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană și reprezintă 50% din salariul mediu lunar prognozat pentru anul curent în cuantum de 16.100 lei”, transmite serviciul de presă al CNSM.

Sindicaliștii consideră că salariul minim trebuie să asigure un trai decent angajatului, să acopere minimul de existență pentru un adult și un copil, precum și să contribuie la calcularea cel puțin a unei pensii minime pentru limită de vârstă.

În anul 2025, salariul minim pe țară constituie 5500 de lei, iar în unitățile din sectorul real al economiei suma este de 6000 de lei.

#2026 #propunere #salariu #sector real #Sindicate

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.