Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a inițiat o discuție în Comisia națională de etică și de integritate. Declarația a fost făcută de ministrul Dan Parciun miercuri, 5 noiembrie curent, înainte de ședința noului Guvern, despre cazul conducerii Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din capitală.

„Am pornit procesele, durează de regulă, dar le-am inițiat și urmează comisia să se întrunească și să ia act de cele invocate. Doamna director va fi invitată pentru a oferi explicații. Decizia se poate solda cu retragerea gradelor didactice și manageriale, ceea ce, din informațiile apărute publice, pare o sancțiune potrivită din partea sistemului educațional, dar bineînțeles că la această etapă este prezumția nevinovăției”, a declarat ministrul Educației și Cercetării.

Anterior, Dan Perciun a condamnat corupția în sistem.

Amintim că directoarea Natalia Bulat se află acum în arest preventiv, una dintre adjunctele sale fiind cercetată în stare de libertate. Ea a fost reținută, împreună cu un agent economic, într-un dosar în care este suspectată de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea fondurilor instituției de învățământ, prin angajări fictive, precum și de pretinderea, acceptarea și primirea sistematică de sume de bani de la diverși agenți economici, echivalente cu aproximativ 10% din valoarea contractelor de achiziție de bunuri, servicii și lucrări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Liceul Gheorghe Asachi #MEC #Natalia Bulat

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.