Ministrul în exercițiu al Educației, Dan Perciun, a comentat reținerile și perchezițiile desfășurate în dimineața zilei de joi, 30 octombrie, la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că s-a autosesizat în legătură cu acest caz și condamnă ferm orice formă de corupție în sistemul educațional. Instituția și-a exprimat sprijinul pentru acțiunile organelor de drept menite să asigure respectarea legii și protejarea interesului public.

„Cazul va fi examinat în cadrul Consiliului de Etică al Ministerului Educației și Cercetării. Practicile ilegale care afectează accesul echitabil la educație subminează încrederea părinților și a societății în instituțiile de învățământ și nu vor fi tolerate”, se menționează în reacția oficială a MEC.

Ministerul face apel către cadrele didactice și managerii instituțiilor de învățământ să dea dovadă de integritate și responsabilitate, iar părinții și elevii care se confruntă cu situații similare sunt încurajați să le raporteze la linia fierbinte a CNA, 0800 55555.

MEC își reafirmă angajamentul pentru promovarea unui sistem educațional transparent, corect și bazat pe merit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și un reprezentant al unui agent economic au fost reținuți pentru 72 de ore de către ofițerii CNA, iar adjunctul instituției este cercetat în stare de libertate. Aceștia sunt suspectați de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea fondurilor instituției de învățământ, prin angajări fictive, precum și de pretinderea, acceptarea și primirea sistematică de sume de bani de la diverși agenți economici, echivalente cu aproximativ 10% din valoarea contractelor de achiziție de bunuri, servicii și lucrări.

Directorul Liceului „Gheorghe Asachi” și un agent economic, reținuți pentru corupție

#Dan Perciun #Liceul Gheorghe Asachi #MEC #retinere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.