Pe 15 octombrie 2025, la Chișinău, a avut loc conferința de lansare oficială a proiectului „CQB-GUARD – Development of intervention capacity in special actions that take place in urban areas for cross-border missions” (ROMD00133), finanțat prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova 2021-2027.

La eveniment au fost prezenți ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean „Vasile Lupu” Iași, colonel Cosmin Florin Chesaru, comandantul general al Inspectoratului General de Carabinieri, general de brigadă Dumitru Scurtu, precum și membrii echipelor de proiect din ambele state partenere.

Proiectul „CQB-GUARD” are drept scop consolidarea capacităților de cooperare transfrontalieră a structurilor de ordine și siguranță publică din România și Republica Moldova, prin îmbunătățirea pregătirii, a mecanismelor de răspuns și a strategiilor de comunicare, în vederea dezvoltării capacității de intervenție în acțiuni speciale, desfășurate în zone urbane, pentru misiuni transfrontaliere.

Inspectoratul General de Carabinieri relatează că, parteneriatul pentru implementarea proiectului reunește două instituții cheie din domeniul ordinii publice, după cum urmează:

Inspectoratul de Jandarmi Județean „Vasile Lupu” Iași, în calitate de partener lider;
Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în calitate de partener.

Astfel, prin acest proiect, cele două instituții își propun să dezvolte o cooperare eficientă între structurile de ordine publică din România și Republica Moldova, precum și creșterea interoperabilității structurilor specializate, în vederea sporirii gradului de securitate la granița de est a Uniunii Europene.

Obiectivul principal al proiectului reprezintă îmbunătățirea pregătirii în domeniul acțiunilor speciale, creșterea capacității de reacție și dezvoltarea capabilităților în gestionarea crizelor din domeniul ordinii publice, pentru misiunile din zona transfrontalieră. De asemenea, prin implementarea sa, proiectul „CQB-GUARD” va contribui la creșterea siguranței cetățenilor și la consolidarea parteneriatului instituțional dintre structurile de ordine publică din România și Republica Moldova, bazat pe încredere, profesionalism și obiective comune.

Proiectul are o perioadă de implementare de 24 de luni, se va desfășura în perioada 17.07.2025 – 16.07.2027, cu un buget total de 666.630,66 euro, dintre care 599.967,59 euro reprezentând finanțarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană prin Instrumentul pentru Vecinătate, Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI) și 66.663,66 euro buget din surse proprii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „CQB-GUARD” este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova 2021-2027, Prioritatea 3 – Cooperare transfrontalieră, Obiectivul specific 3.2 – Managementul trecerii frontierei, fiind cofinanțat de statele participante în program.

#Chisinau #conferinta #Inspectoratul General de Carabinieri #lansare proiect

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.