La București s-a desfășurat, pe 5-6 noiembrie curent, NATO-Industry Forum 2025, cea mai importantă platformă de dialog dintre Alianța Nord-Atlantică și industria de apărare. Evenimentul, organizat o dată la 2 ani, a reunit lideri politici, militari și economici din statele membre și partenere ale NATO, care au discutat despre ritmul accelerat al reînarmării și despre adaptarea la noile forme de război, tema ediției fiind „Reînarmarea NATO. Inovează, accelerează, susține”. Declarațiile făcute transmit un mesaj strategic clar pentru întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.
„Toate amenințările și provocările cu care ne confruntăm – de la războiul din Crimeea până la amenințările cibernetice și războiul hibrid – ne reamintesc că pacea și securitatea nu sunt niciodată garantate. De aceea, reînarmarea nu este o alegere, ci o necesitate. Nu este o decizie a NATO sau a României, ci o nevoie comună a tuturor statelor aliate. Rolul Alianței este acela de a proteja pacea, iar responsabilitatea noastră este să descurajăm orice agresiune potențială și să ne asigurăm că forțele noastre armate sunt capabile și bine pregătite pentru a contracara amenințările. Războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei continuă la granițele României. Pentru noi, pentru ceilalți aliați de pe flancul estic și pentru NATO în general, agresivitatea Rusiei – manifestată dincolo de Ucraina, prin recente încălcări ale spațiului aerian aliat și prin intensificarea atacurilor hibride – reprezintă o dovadă suplimentară că trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.
Potrivit șefului statului vecin, unul dintre obiective este dezvoltarea mobilității militare pe axa nord-sud a flancului estic, parte a unei abordări coerente și integrate de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru consolidarea infrastructurii critice – căi ferate, porturi la Marea Neagră și Dunăre. „România este pregătită să-și asume un rol puternic pe flancul estic”, a asigurat Nicușor Dan.
Menționarea agresivității Rusiei „dincolo de Ucraina” și a „războiului hibrid” include indirect riscurile cu care se confruntă Chișinăul. De asemenea, planul privind axa nord-sud a flancului estic are impact direct asupra conectivității regionale și a infrastructurii duale din proximitatea noastră. Faptul că România „își asumă un rol puternic pe flancul estic” înseamnă că ea devine garant de securitate regională – un mesaj de încredere și pentru partenerii non-NATO din zonă.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a apreciat că România intenționează să-și crească bugetul de apărare la 3,5% până în 2030, amintind de summitul de la Haga la care liderii NATO au decis să investească 5% din PIB în apărare până în 2035.
„Dar banii singuri nu aduc securitate. Avem nevoie de tehnologie avansată și de inovație. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai evidentă amenințare, dar pericolul nu se va încheia odată cu acest conflict. Rusia va rămâne o forță destabilizatoare, iar colaborarea sa cu China, Coreea de Nord, Iran și alții pentru a-și întări industriile de apărare arată clar că se pregătește pentru o confruntare pe termen lung. Trebuie să fim realiști și pregătiți”, a explicat oficialul.
Mark Rutte a îndemnat industria să se concentreze pe trei factori principali: cantitate, creativitate și cooperare: „În privința cantității, avem deja sisteme de vârf, dar avem nevoie de mai multe și mai repede – de producție crescută și livrare rapidă. În privința creativității, inovația este cheia. Trebuie să ne bazăm pe ideile voastre, de la mari corporații la startupuri. NATO oferă cadrul perfect pentru testare – prin acceleratorul de inovație DIANA și prin Fondul de Inovare NATO, primul fond de capital de risc multisuveran din lume. Al treilea factor este cooperarea. Este esența NATO. Reunirea ideilor, resurselor și industriilor din 32 de țări este o forță uriașă”.
Amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru transformare (SACT), l-a completat pe secretarul general NATO prin faptul că „astăzi, s-a întors logica forței brute, a competiției necruțătoare, a prădătorilor. Vedem o disponibilitate de a arunca regulile pe fereastră, combinată cu accesul larg la tehnologii noi și la arme actualizate constant”.
Astfel, în opinia și reieșind din experiența sa, primul ingredient constă în experimente practice, „unde aducem împreună industria, inovatorii și militarii pentru a înțelege ce urmează, pentru că trebuie să rămânem ancorați în realitate – o abordare de jos în sus”; „al doilea ingredient este o abordare rațională, bazată pe știință. Este vorba despre a aduce o abordare logică într-un peisaj tehnologic în expansiune, compatibilă cu resursele disponibile și cu misiunile în curs. Este vorba despre valorificarea competențelor industriei și a expertizei organizațiilor non-profit în ingineria misiunilor. Despre modul în care tehnologia poate contribui la îndeplinirea obiectivelor. Despre utilizarea modelării și simulării, de exemplu”.
„Toate aceste ingrediente se combină pentru a da viață noilor tactici și concepte care fac ca cele 32 de națiuni aliate să lupte ca una singură. Este ceea ce facem cu operațiunile multidomeniu sau cu conceptul de război cognitiv aflat în dezvoltare. Este, de asemenea, parte a eforturilor noastre de transformare digitală a NATO, menită să permită folosirea competentă a conectivității și a inteligenței artificiale”, a punctat amiralul Vandier.
Mesajul acestuia este de perceput și de Republica Moldova ca un avertisment despre faptul că țara trebuie să investească în reziliență digitală, infrastructură cibernetică și colaborare continuă cu partenerii NATO.
Amintim că ediția din 2023 a forumului a avut loc la Stockholm.
