Partidul Republican „Inima Moldovei” vine cu unele precizări în contextul demarării unui control complex al finanţării Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025, menționând că mizează pe profesionalismul funcționarilor implicați. Conform membrilor formațiunii, verificările derivă din decizia adoptată de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe data de 17 septembrie 2025. Reprezentanții autorității are dreptul de a efectua asemenea controale, dacă au anumite suspiciuni despre eventuale nereguli.

De asemenea, membrii formațiunii se referă a Partidului Republican „Inima Moldovei” pentru perioada 1 mai – 31 august 2025.

„Partidul Republican „Inima Moldovei” nu contestă dreptul CEC de a efectua acest control. Suntem siguri că rezultatele sale vor dovedi că suspiciunile ce există privind corectitudinea finanţării activităţii formaţiunii nu sunt întemeiate. Partidul Republican „Inima Moldovei” tot timpul a pus accent pe corectitudine şi pe respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare. Mai mult ca atât, Partidul Republican „Inima Moldovei” periodic efectuează propriile controale interne prin prisma corectitudinii şi legalităţii, iar dacă sunt depistate careva abateri sau erori cauzate de factorul uman le remediem de sine stătător, informând în paralel organele abilitate ale statului”, se arată în declarația partidului.

Membrii Partidului Republican „Inima Moldovei” susțin că mizează pe corectitudinea funcționarilor în acest proces şi reiterează disponibilitatea şi deschiderea de a contribui pe toate căile pe care le au la dispoziție în acest proces.

„Contăm pe reflectarea corectă și echilibrată a acestei proceduri din partea mass-mediei. Cu regret, constatăm că în spațiul public circulă deja unele informații eronate, inclusiv afirmația falsă că activitatea Partidului „Inima Moldovei” ar fi fost limitată pentru 12 luni. Ținem să precizăm: la această etapă, cererea Ministerului Justiției este în curs de examinare în instanță, iar următoarea ședință este programată pentru 14 noiembrie”, mai transmite conducerea formațiunii

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.