Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, pare să fi intrat în dizgrația lui Vladimir Putin, după un schimb de replici nereușit cu noul secretar de stat american, Marco Rubio — un episod care a dus, potrivit presei ruse, la anularea mult-așteptatului summit dintre liderul de la Kremlin și Donald Trump.

Diplomatul de 76 de ani, aflat de peste două decenii la conducerea Ministerului de Externe, a lipsit în mod vizibil de la ședința Consiliului de Securitate al Federației Ruse din 5 noiembrie — o întâlnire cu greutate, la care participă, de regulă, nucleul dur al puterii de la Moscova. În cadrul reuniunii, Putin a cerut reluarea discuțiilor privind posibile teste nucleare, primele după 1990.

Surse citate de Kommersant au explicat absența lui Lavrov ca fiind „convenită”, însă detaliul nu a trecut neobservat: el a fost singurul membru permanent al Consiliului care a lipsit de la întâlnire.

Loviturile nu s-au oprit aici. Kremlinul a anunțat că Lavrov nu va mai conduce delegația Rusiei la summitul G20 din acest an. În locul lui, Putin l-a desemnat pe Maxim Oreșkin, adjunctul șefului administrației prezidențiale. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a confirmat decizia, subliniind că aceasta a fost luată „personal” de președinte.

Putin însuși va evita și de această dată summitul G20, programat în Africa de Sud — țară semnatară a Statutului de la Roma, obligată să pună în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele său. Este deja un tipar: liderul rus a lipsit și în 2025 de la reuniunea BRICS din Brazilia, dar și în 2022 de la summitul G20 din Bali, trimițându-l pe Lavrov să gestioneze imaginea Rusiei în plan extern.

Potrivit presei ruse, declinul influenței lui Lavrov a început pe 21 octombrie, după o convorbire telefonică tensionată cu Marco Rubio. Cei doi trebuiau să stabilească detaliile întâlnirii Putin–Trump, planificată la Budapesta. Doar că, la scurt timp după discuție, Rubio l-ar fi sfătuit pe Trump să anuleze întrevederea. În consecință, Washingtonul a impus un nou pachet de sancțiuni împotriva „Rosnefti” și „Lukoil” — primele măsuri punitive americane de la revenirea lui Trump la Casa Albă.

Pentru Lavrov, unul dintre puținii oficiali ruși care au traversat fără zgârieturi valurile de la Kremlin vreme de douăzeci de ani, episodul pare să marcheze începutul sfârșitului unei cariere diplomatice construite pe loialitate absolută și discreție calculată. De data aceasta însă, discreția i-ar fi putut costa scump.

#Serghei Lavrov #Vladimir Putin

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.