Emil Ceban, actualul ministru al Sănătății în Republica Moldova, a semnat în fosta sa calitate de rector diplomele de rezidențiat ale unor medici moldoveni despre care procurorii români susțin că au fost obținute fraudulos, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro. Parchetul General din România îi acuză pe medici într-un comunicat că ar fi obținut prin fraudă diplomele, dat fiind că ei lucrau cu normă întreagă în România în perioada în care ar fi trebuit să fie prezenți fizic în Republica Moldova la rezidențiat.

Ministrul Emil Ceban ar putea fi audiat de procurorii români în acest dosar, în funcție de modul în care decurge cooperarea judiciară dintre România și Republica Moldova, potrivit informațiilor G4Media. Emil Ceban are și cetățenie română, după cum arată CV-ul său oficial.

Emil Ceban a respins implicarea universității în scandalul diplomelor investigat de procurorii români.

Documentele consultate de G4Media arată că diplomele invocate de procurorii români sunt semnate și de Emil Ceban, care la acel moment era rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chișinău.

Realitatea.md a solicitat reacția Ministerului Sănătății al Republicii Moldova, dar șefa Serviciului informare și comunicare cu mass-media, Victoria Popa, ne-a îndemnat să trimitem o solicitare de presă.

Emil Ceban a devenit ministru al Sănătății în 31 octombrie în guvernul condus de premierul Alexandru Munteanu, după alegerile parlamentare câștigate de partidul PAS.

Procurorii Parchetului General din România au făcut miercuri 14 percheziții în acest dosar care investighează înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.

Ancheta vizează mai mulți medici care au solicitat Ministerului Sănătății recunoașterea titlurilor de calificare medic specialist dobândite în Republica Moldova, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chișinău, depunând în acest sens diplomele aferente de medic specialist de absolvire a rezidențiatului.

E vorba despre medici specialiști în medicină de urgență, ortodonție, chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, imagistică, chirurgie dento-alveolara, parodontologie.

Procurorii români susțin în comunicatul citat că studiile de rezidențiat, care presupuneau prezenta fizică obligatorie a medicilor rezidenți la bazele clinice universitare din Republica Moldova, nu au avut loc în realitate, dat fiind că la acel moment medicii rezidenți se aflau în România, unde erau salarizați cu normă întreagă.

Emil Ceban a respins miercuri implicarea universității pe care o conduce în scandalul diplomelor false investigat de autoritățile din România. Emil Ceban spune că Universitatea nu putea elibera astfel de acte, deoarece toate diplomele și notele sunt gestionate printr-un sistem digital sigur.

Emil Ceban este din 2016 rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), unde este și profesor universitar la Catedra de Urologie și Nefrologie Chirurgicală.

El este și președintele Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, potrivit CV-ului său.

#diplome #Emil Ceban

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.