În ultimele zile, în spațiul public se discută tot mai mult despre dreptul de veto în Uniunea Europeană. Evident, acest subiect a fost imediat preluat de cei anti-europeni, care vorbesc despre „discriminare” și „pierdere a suveranității”. Hai să explicăm simplu despre ce este vorba.

În prezent, peste 80% din deciziile UE se iau prin majoritate calificată. Adică doar mai puțin de 20% dintre decizii permit drept de veto – în special în politică externă, securitate, apărare sau impozitare.

Uniunea Europeană are azi 27 de state membre și 10 candidați. O Uniune cu 37 de state riscă să devină tot mai greu de gestionat dacă veto-ul se aplică prea larg. De aceea, mai multe state – inclusiv Germania, Franța, România și Spania – au propus încă din 2023 extinderea deciziilor luate prin majoritate calificată, pentru a evita blocajele.

Important: reducerea oportunităților de veto s-a făcut aproape de fiecare dată înaintea marilor extinderi. Nu e ceva „contra” noilor membri, ci o ajustare tehnică pentru ca UE să funcționeze cu mai multe state la masă. Exemplele istorice sunt clare:

▪️Actul Unic European (1986): introduce votul cu majoritate calificată (QMV) pentru piața internă; aproximativ 30% din legislație trece pe QMV.
▪️Maastricht (1993): QMV se extinde spre ~45%.
▪️Amsterdam (1999): ~60% din decizii pe QMV.
▪️Nisa (2003): ~70% pe QMV, pregătind extinderea spre Est.
▪️Lisabona (din 2009): ~80% din legislația Consiliului se adoptă prin QMV.

Concluzie: dacă UE va reduce din nou oportunitățile de veto acum, Moldova ar fi tratată la fel cum au fost tratate Austria sau Finlanda la aderarea din 1995, când reducerea veto-ului s-a făcut prin Tratatul de la Maastricht. Este o situație normală într-o Uniune în creștere, important e să fie explicată corect și comunicată în intern, cu argumente și o decizie bună privind momentul.

Pentru Moldova, interesul este clar: vrem să aderăm cât mai repede. O UE care decide mai simplu și mai eficient ne ajută atât până la, cât și după aderare. Dreptul de veto trebuie să rămână pentru chestiuni cu adevărat majore (apărare, securitate), iar în rest cooperarea și eficiența sunt în interesul nostru. O UE mai eficientă înseamnă și o aderare mai rapidă pentru Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dreptul de veto #Moldova #UE

La 6 noiembrie se împlinesc 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu. Cu această ocazie, Realitatea TV și partenerii săi organizează mai multe evenimente dedicate regizorului și scenaristului care s-a bucurat de atenția publicului internațional.

Născut în Regatul României și marcat, încă din copilărie, de evenimentele dramatice care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Loteanu avea să devină un regizor și scenarist cu o viziune artistică distinctă. S-a remarcat prin felul în care a împletit arta, muzica și folclorul cu marile drame umane, pentru a crea filme care au cucerit publicul din întreaga lume. Dincolo de sălile de cinema arhipline, pelicule precum „Lăutarii”, „Șatra”, „O dramă la vânătoare” și „Anna Pavlova” au obținut numeroase premii la festivaluri internaționale.

Prin ce s-a remarcat stilul regizoral al lui Emil Loteanu care a reușit să se impună în cinematografia internațională?
Cum era relația sa cu colegii de breaslă și cu publicul din Moldova?
Ce aspecte ale vieții și creației sale au rămas mai puțin cunoscute și merită redescoperite?

Despre viața, creația și moștenirea lui Emil Loteanu vorbesc invitații emisiunii „Consens Național”: Larisa Turea, jurnalistă și critic de artă, și Virgiliu Mărgineanu, producător de film și director general al OWH Studio.

Astăzi la Realitatea TV, ora 20.00.