Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Trei din patru oficiali ruși își angajează rudele la stat. Putin, printre liderii cu cele mai multe cazuri de nepotism

11 Nov. 2025, 08:53
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
11 Nov. 2025, 08:53 // În Lume //  Realitatea.md

Trei din patru membri ai elitei politice ruse își folosesc influența pentru a-și angaja copiii sau rudele apropiate în instituții publice ori companii care colaborează cu statul, potrivit unui studiu citat de publicația The Moscow Times. Printre liderii aflați în topul acestei practici se numără însuși președintele Vladimir Putin, care ar avea zeci de rude implicate în structuri guvernamentale și afaceri de stat, transmite Disinfo.md.

Fenomenul nepotismului este prezent în aproape toate domeniile-cheie din Rusia: industrie, finanțe, apărare, energie, agricultură, mass-media și rețele sociale, formând adevărate „clanuri” de influență.

Potrivit analizei, cele mai frecvente cazuri de nepotism se înregistrează în Consiliul Federației Ruse, unde 86% dintre lideri au rude angajate în funcții importante, în Duma de Stat (84%), în Departamentul de Administrare a Proprietăților Prezidențiale (85%) și în Administrația Prezidențială (68%). În structurile de securitate ale țării, proporția este de 74%, iar în sistemul judecătoresc de 69%.

Cercetarea arată că aceste rețele de influență își au originea în epoca sovietică: „58% dintre actualii oficiali ruși sunt moștenitorii direcți ai dinastiilor din nomenclatura comunistă”, se menționează în raport.

În fruntea listei oficialilor cu cele mai numeroase cazuri de nepotism se află liderul cecen Ramzan Kadîrov, care ar fi numit 96 de membri ai familiei în diverse structuri de stat.

Pe locul doi se situează Vladimir Putin, care și-ar fi plasat 27 de rude în administrația publică și în companii de stat sau cu legături contractuale cu acestea. „Clanul Putin” s-ar extinde în prezent, incluzând și copiii rudelor mai îndepărtate ale liderului de la Kremlin.

Un exemplu este Denis Putin, în vârstă de 25 de ani, văr al președintelui rus, care în 2022 a devenit expert-șef în departamentul de export al Gazprom, iar ulterior project manager, cu un salariu de aproximativ 8.500 de euro lunar, potrivit The Moscow Times.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!