Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Strategia de apărare a României pentru următorii 5 ani și de ce este importantă pentru Republica Moldova

21 Nov. 2025, 16:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
21 Nov. 2025, 16:07 // Actualitate //  Realitatea.md

În prezentarea noii Strategii Naționale de Apărare 2025–2030, președintele României, aliat-cheie NATO, Nicușor Dan, a subliniat necesitatea consolidării securității regionale în contextul războiului din Ucraina și al instabilității de la Marea Neagră. El a atras atenția asupra creșterii influenței regimurilor autoritare, a sabotajelor și a amenințărilor transfrontaliere care pun la încercare ordinea internațională bazată pe reguli. România își reafirmă angajamentele în cadrul NATO, al Uniunii Europene și al parteneriatului strategic cu Statele Unite. Președintele român a menționat că digitalizarea și dezinformarea devin noi fronturi ale securității, iar stabilitatea regională depinde tot mai mult de cooperarea și conectivitatea în jurul Mării Negre. În acest cadru, România vede oportunități economice și strategice în industria de apărare și în diplomația comercială, elemente de interes direct pentru Republica Moldova.

„Strategia diferă de cele care au fost până acum în mod esențial prin faptul că contextul este diferit”, a anunțat președintele României, în debutul discursului său, în conferința de presă de prezentare a documentului.

Strategia Națională de Apărare a României pentru următorii cinci ani propune un parteneriat cu națiunea română, actorul principal și beneficiarul cel mai important fiind poporul român. Documentul operează plecând de la o platformă de evaluare realistă a amenințării multidimensionale pe care o reprezintă acțiunile ostile ale Federației Ruse, precum și de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România.

„Amenințarea strategică creată de Federația Rusă afectează și Republica Moldova, statul cu care ne unește limba, istoria, cultura și destinul european. Această circumstanță impune drept unul dintre obiectivele acestei Strategii consolidarea și diversificarea angajamentului României în raport cu cel mai important dintre vecinii noștri”, scrie în document.

Postura militară a Federației Ruse, agresiunea sa împotriva Ucrainei și, cu precădere după 2014, militarizarea semnificativă a Peninsulei Crimeei pune în pericol securitatea regiunii Mării Negre, periclitând siguranța navigației și a exploatării resurselor energetice prin platforme marine, cu efecte negative asupra stabilității Republicii Moldova.

Astfel, România „ca actor regional cu rol relevant în asigurarea securității și a stabilității pe Flancul Estic al NATO” își propune transformarea regiunii Mării Negre într-o zonă de stabilitate, conectivitate și prosperitate, în care problematica de securitate este gestionată prin dialog și cooperare.

„Prin poziția sa geografică și importanța geostrategică, Marea Neagră rămâne un areal de competiție și divergență între actori cu interese antagonice în plan politic, economic, energetic și al securității. Marea Neagră rămâne de o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar România va depune în continuare eforturi pentru a menține atenția NATO și a UE asupra acestei regiuni”, mai scrie în document.

Potrivit strategiei, o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru aliații NATO. Asta confirma și declarațiile făcute de conducerea noastră, expres cele ale președintei Maia Sandu.

Însă „valorificarea eficientă a politicilor, resurselor, instrumentelor europene și NATO, precum și a parteneriatelor strategice, în special a celui cu SUA, și a politicilor promovate în organizațiile multinaționale poate conduce la gestionarea în comun a riscurilor și a amenințărilor convenționale și hibride la adresa securității, precum și la consolidarea poziției geostrategice a României în regiune. (…) Demersurile derulate la nivelul NATO au potențialul de a crea și consolida infrastructura națională. Pot fi dezvoltate și operaționalizate coridoarele de mobilitate, precum și infrastructura critică cu dublă utilizare, în scopul facilității mobilității militare și economice”.

Astfel, interesul și obiectivul național al României este de a consolida profilul de țară pe mai multe dimensiuni: la nivel regional, pe Flancul Estic, pe regiunea Mării Negre, în Balcanii de Vest, în cadrul NATO și UE, în relație cu parteneri strategici.

Aici se are în vedere și „susținerea stabilității și a dezvoltării economice a Republicii Moldova printr-un proces din ce în ce mai ambițios de integrare a politicilor publice sectoriale, în vederea consolidării securității acestui stat aflat la frontiera UE și NATO”.

Strategia, pusă în transparență pe site-ul Președinției, va fi adoptată într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării care va fi convocată pe 24 noiembrie. Pe 27 noiembrie, va fi prezentată de Nicușor Dan în Parlamentul României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.