România sprijină o aderare rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a transmis președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, premierului moldovean Alexandru Munteanu, în cadrul unei întrevederi desfășurate joi, 13 noiembrie, în prima vizită externă a oficialului de la preluarea mandatului, trasnmite caleaeuropeană.ro.

„I-am transmis, astăzi, prim-ministrului, Alexandru Munteanu, susținere a pe care România o are, fără echivoc, pentru o aderare accelerată a Republicii Moldova la UE și începerea, de îndată, a negocierilor pe capitole”, a scris Grindeanu pe Facebook.

El a subliniat că „România este principalul avocat al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, precizând că acest sprijin trebuie să se materializeze prin „o cooperare economică mai intensă și mai multe proiecte comune cu fonduri europene în interesul tuturor”.

Sorin Grindeanu a explicat că sprijinul politic implică „dialog permanent cu partidele proeuropene din Republica Moldova, colaborare între Parlamentele celor două țări, dar și consolidarea relației între administrațiile locale și creșterea prezenței companiilor românești în Republica Moldova”.

Totodată, el a subliniat importanța consolidării capacităților administrative și de apărare ale Republicii Moldova, menționând că „Războiul din Ucraina a arătat cât de fragilă este regiunea noastră. De aceea, susținem consolidarea capacităților administrative și de apărare ale Republicii Moldova, prin parteneriate cu Uniunea Europeană, NATO și România”.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat pachetul anual de extindere, prin care își exprimă sprijinul pentru obiectivul „ambițios, dar realizabil” al Republicii Moldova de a încheia „provizoriu” negocierile de aderare la UE până în 2028.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a afirmat marți, cu ocazia unei vizite la Chișinău, că Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate, dar a atras atenția că „până la aderarea propriu-zisă mai sunt încă multe lucruri de făcut”.

În acest context, România a solicitat oficial deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova, pentru a accelera procesul de aderare și cooperarea bilaterală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare europeană #Moldova #premier Alexandru Munteanu #vizită

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.