Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, 13 noiembrie, că finanțarea Ucrainei printr-un împrumut pentru reparații bazat pe activele rusești înghețate este cea mai „eficientă” dintre cele trei opțiuni analizate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea Kievului, transmite HotNews.ro.

Von der Leyen s-a adresat Parlamentului European în contextul reuniunii miniștrilor de finanțe ai statelor membre, care discută modalitățile de acoperire a nevoilor financiare ale Ucrainei pentru anii 2026 și 2027.

Șefa Executivului comunitar a explicat că celelalte două opțiuni aflate în discuție sunt ca UE să împrumute bani de pe piață folosind bugetul său multianual ca garanție sau ca guvernele naționale să contracteze ele însele împrumuturi pentru a finanța Kievul.

În opinia sa, împrumutul pentru reparații, bazat pe activele rusești înghețate, este „cea mai eficientă modalitate de a susține apărarea și economia Ucrainei”. „Acordăm un împrumut Ucrainei, pe care aceasta îl rambursează dacă Rusia plătește reparații”, a declarat von der Leyen în fața europarlamentarilor.

Miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre sunt, în mare parte, favorabili acestei soluții, deoarece nu ar crește datoria publică a statelor și ar putea asigura Ucrainei până la 140 de miliarde de euro pe o perioadă de doi ani.

Cele mai multe dintre activele rusești înghețate în Europa se află în conturile depozitarului belgian de valori mobiliare Euroclear. De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, aproape toate valorile mobiliare au ajuns la scadență și au fost transformate în numerar.

Mecanismul propus prevede ca UE să înlocuiască numerarul rusesc din conturile Euroclear cu obligațiuni AAA emise de Comisia Europeană, iar banii să fie transferați Ucrainei. Rambursarea împrumutului ar urma să se facă doar în cazul în care Rusia plătește reparațiile de război, transformând astfel împrumutul într-o formă de subvenție.

Ministrul finlandez al finanțelor, Riikka Purra, a salutat propunerea, afirmând că aceasta „este singura opțiune care are atât puterea necesară, cât și limitează presiunea asupra bugetelor noastre naționale”.

Belgia, unde este înregistrat Euroclear, a exprimat însă rezerve, invocând riscul unor procese inițiate de Rusia și solicitând garanții că, în caz de pierdere, fondurile ar fi rambursate în termen de trei zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor Ucraina #buget #Ursula von der Leyen

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.