Președintele nerecunoscut al administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a avut o întrevedere cu șefa Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, aflată la prima sa vizită în regiune de la preluarea mandatului. Discuțiile au avut loc în sala de negocieri a administrației transnistrene, vizita având un caracter preponderent de lucru, scrie presa locală.

Din partea delegației europene au participat adjuncți și consilieri pe domeniile politic și comercial, iar așa-zisa conducere de la Tiraspol a fost reprezentată, pe lângă Krasnoselski, de oficiali din executiv, diplomație, interne și din domeniul sanitar. Liderul de la Tiraspol a explicat că prezența acestor responsabili este determinată de subiectele complexe ce necesită discuții detaliate.

Abordând evoluția procesului de negocieri, Vadim Krasnoselski a declarat că acesta trebuie să continue „în orice circumstanțe”. El a amintit că formatul „5+2” este blocat din 2019, după ce la Bratislava „negociatorul moldovean a refuzat să semneze protocolul final”, iar situația s-a agravat „din cauza pandemiei și a acțiunilor militare din Ucraina”.

În opinia sa, absența unui dialog plenar afectează direct situația economică și energetică, având „o legătură cauzală directă” cu crizele din regiune. Krasnoselski a subliniat că economia regiunii depinde inclusiv de piața europeană.

„Noi trebuie să lucrăm deschis, onest, transparent. Și, desigur, Moldova nu trebuie să creeze obstacole”, a afirmat el, acuzând Chișinăul că „ignoră poziția Uniunii Europene și acordul DCFTA” și împiedică desfășurarea normală a operațiunilor de export–import pentru mediul de afaceri transnistrean.

La rândul ei, șefa Delegației UE, Iwona Piórko, a declarat că vizita sa reprezintă „prima dintre multe altele” și că își dorește „relații de lucru bune”. „Eu cred în diplomația acțiunilor și chiar în diplomația cuvintelor, dar nu cred în diplomația sloganurilor”, a afirmat ea, subliniind rolul UE de observator în procesul de reglementare și necesitatea menținerii unui „dialog pașnic”.

„Foarte plăcut să aud că vă asumați angajamentul de a promova pacea și stabilitatea. Din partea noastră insistăm asupra participării constructive a Chișinăului în forumurile existente. Noi pledăm pentru constructivitate pentru a evita complicații inutile. Pacea și stabilitatea sunt valori esențiale”, a mai spus Piórko.

Diplomata europeană a menționat că este interesată să înțeleagă viziunea Tiraspolului privind perspectivele reglementării, situația economică, sprijinul financiar oferit de UE și respectarea drepturilor și libertăților omului în regiune.

La ora publicării știrii, Biroul politici de reintegrare și Delegația Uniunii Europene la Chișinău nu au publicat vreun comunicat de presă.

#Iwona Piorko #Vadim Krasnoselski

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.