Republica Moldova trebuie să ajungă la 15% suprafață împădurită ca prim obiectiv realist pentru a contracara efectele devastatoare ale secetei și eroziunii solului, probleme ecologice majore, amplificate de rata actuală de împădurire de doar 11%. Activist de mediu, Petru Vinari și coordonator al proiectului „Plantăm Fapte Bune în Moldova”, a declarat pentru Radio Chișinău că, deși programul național de împădurire este ambițios, succesul său depinde de lecțiile învățate din eșecurile din trecut și de o gestionare corectă a noilor plantații.

Pădurile reglează ciclul apei, mențin biodiversitatea și fixează solurile, iar dispariția lor amplifică seceta și eroziunea. Aflată în zona de silvostepă, Republica Moldova ar putea atinge un maxim de 30% acoperire forestieră, însă un prim obiectiv realist ar fi 15%, cu condiția unei planificări strategice și utilizării speciilor autohtone, spune activistul de mediu Petru Vinari, coordonator al proiectului „Plantăm Fapte Bune în Moldova”.

„Pădurea este casă pentru 80% din toate viețuitoarele de pe pământ pe care le cunoaștem și biodiversitatea participă la menținerea și sporirea calității vieții noastre ca oameni. Din păcate, după multe despăduriri și schimbarea destinației terenului, unde au fost păduri au apărut terenuri agricole, iar acum, de exemplu, pădurile apar acolo unde niciodată nu au fost păduri și asta perturbă echilibrul ecologic. Noi avem o problemă mare cu seceta care vine la pachet și cu problema eroziunii, și, practic, fără păduri, vedem cum nivelul apelor scade, sec fântânile, izvoarele, râurile inclusiv și anume, prin împăduriri noi am putea să soluționăm unele din aceste probleme, doar că ar trebui să le planificăm foarte bine și organizat. Ar fi binevenit de sigur că vreo 30% din țara să fie acoperită de păduri, doar că, de sigur, asta este un lucru prea ambițios ca să putem să-l propunem acum, de asta și măcar 15% ca un prim obiectiv ar fi promițător. Aceste culturi forestiere ar trebui să fie, în primul rând, planificate foarte bine cu speciile autohtone și gestionate corect ca să, peste 20, 30, 40, 50 de ani, ele să își facă funcția de păduri”.

Programul național prevede împădurirea a 110.000 hectare noi până în 2032, plus 35.000 ha de reabilitare. Expertul Petru Vinari consideră cifra realistă, dar atrage atenția asupra capacității Primăriilor de a gestiona plantațiile.

„În primul rând trebuie să facem o clarificare care din păcate creează mult confuzii Programul presupune extinderea suprafeței forestiere doar cu 110.000 ha și restul suprafeței sunt lucrări de reabilitare în cadrul fondului forestier, adică în cadrul pădurii. Când ne referim la o cifră ca 110.000 ha, este realistă, doar că trebuie să ne întrebăm ce facem cu ele după asta. Ce fac primăriile după ce aceste suprafețe împădurite sunt transmise lor? Au ei capacitate financiară sau instituțională să se îngrijească de dânsele? S-au pățim, cum am pățit și după programul național din împăduriri din 2002-2008 unde nu au fost îngrijite aceste suprafețe, și mai mult de jumate din ele, din cele 60.000 ha plantate în cadrul programului, au dispărut”.

În ceea ce privește speciile potrivite pentru solurile degradate din Republica Moldova, activistul de mediu recomandă prioritizarea arborilor autohtoni, adaptați la condițiile locale specifice. Pentru zonele cu umiditate mai ridicată sunt indicate salcia, plopul și frasinul, în timp ce pentru terenurile mai uscate se pot planta ulmul, șorcovul (dudul), paltinul sau anumite varietăți de stejar rezistente la precipitații reduse.

Campania de împădurire „Toamna 2025” face parte din #GenerațiaPădurii, inițiat de Președinta Maia Sandu, prin care urmează să fie plantate 145.000 de hectare de pădure până în anul 2032. În primii doi ani de la lansarea programului Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor au fost împădurite peste 16.000 de hectare, iar până la finalul acestui an se va ajunge la 20.000 de hectare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#paduri #Primării

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.