În ultimii ani, autoritățile din Moldova au adoptat măsuri legislative care restricționează libertatea mass-media, se arată în cel mai recent raport al Amnesty International. Experții organizației internaționale notează că măsurile au fost justificate prin combaterea dezinformării și propagandei în timpul stării de urgență, după ce a izbucnit războiul din Ucraina, însă regimul temporar de restricții a fost înlocuit „cu o legislație permanentă într-un mod neașteptat și arbitrar”.

Analiștii susțin că asemenea evoluții au favorizat incertitudinea și autocenzura în rândul mass-media. Conform raportului, jurnaliștii intervievați de Amnesty International și-au exprimat reticența de a critica partidul de guvernământ, de teama represaliilor sau a pierderii finanțării.

„Noua lege autoriza Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții de Importanță Națională să retragă licențele posturilor de radiodifuziune și televiziune private fără o procedură legală corespunzătoare. În plus, în iunie 2022, Parlamentul a modificat Codul Serviciilor Media Audiovizuale pentru a restricționa retransmisia din alte țări a conținutului sensibil din punct de vedere politic. Comisia de la Veneția a examinat modificările. Ea a recunoscut că autoritățile moldovenești răspundeau la o problemă reală în ceea ce privește „securitatea informațională”, dar a avertizat că măsurile nu îndeplineau cerința proporționalității.

În document se mai arată că autoritățile din Moldova au obligația, în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului, de a garanta dreptul la libertatea de exprimare, asigurându-se că presa poate funcționa fără imixtiuni nejustificate. Conform reprezentanților Amnesty International, guvernarea trebuie să creeze garanții juridice și să se asigure că orice interferență respectă cerințele de legalitate, necesitate și proporționalitate, protejarea jurnaliștilor împotriva amenințărilor și promovarea pluralismului media.

Administrației țării i se sugerează că trebuie să elaboreze o strategie pentru sustenabilitate media și să pună capăt restricțiilor „care nu oferă garanții procedurale și să revizuiască măsurile excepționale adoptate în trecut”

„Autoritățile din Găgăuzia trebuie să asigure respectarea obligațiilor Moldovei în materie de drepturile omului, iar Rusia și autoritățile de facto din Transnistria trebuie să pună capăt restricțiilor și să permită jurnaliștilor să își desfășoare activitatea în mod liber în regiunea ocupată de Rusia”, mai notează experții Amnesty International.

Totodată, conform analizei, în stânga Nistrului autoritățile de facto funcționează cu sprijinul forțelor militare ruse și în conformitate cu practici și legi copiate din Rusia, jurnalismul independent și libertatea de exprimare sunt suprimate, iar criticile aduse autorităților de facto și Kremlinului se pedepsesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu referire la Găgăuzia, autorii raportului scriu că libertatea presei este restricționată, iar discursul public – controlat. De asemenea, în analiză se mai indică faptul că autoritățile locale favorizează relațiile mai strânse cu Federația Rusă, demonizează UE și utilizează discursul oficial al Moscovei cu privire la războiul din Ucraina.

„Eșecul de a oferi și de a aplica garanții juridice clare pentru a proteja mass-media de interferențele nejustificate ale statului, pentru a asigura independența editorială și pentru a oferi o protecție adecvată împotriva atacurilor și hărțuirii jurnaliștilor și a mass-mediei, favorizează un mediu în care prosperă autocenzura, intimidarea și abuzurile” se arată în raport.

În context, Uniunii Europene i se sugerează să se asigure că asistența acordată Moldovei contribuie la libertatea de exprimare și nu contribuie la practici discriminatorii. Oficialii de la Bruxelles sunt îndemnați să colaboreze cu comunitatea profesioniștilor din mass-media din Moldova, pentru a-i identifica problemele și modalitățile în care pot fi sprijinite comunitățile vulnerabile în fața dezinformării.

UE este sfătuită să ofere asistență tehnică pentru formarea autorităților de reglementare din domeniul media din
Moldova și să utilizeze toate instrumentele adecvate de politică externă, să efectueze evaluări periodice și raportare publică cu privire la libertatea mass-mediei în țara noastră.

#Amnesty International #libertate #mass media #Moldova #presa

Wildberries și Ozon, cele mai mari platforme de comerț online din Rusia, ale căror centre logistice au fost distruse sau avariate în atacurile ucrainene cu drone, se confruntă cu un val de procese. Potrivit Kommersant, între 15 iulie și 15 septembrie au fost depuse aproape 600 de cereri împotriva Wildberries și 236 împotriva Ozon. Vânzătorii care au pierdut marfa în urma atacurilor contestă refuzul platformelor de a-și asuma răspunderea, transmite IPN.

Atacurile sistematice asupra centrelor logistice ale Wildberries au început pe 18 iulie, iar cele asupra depozitelor Ozon, pe 25 august. Asociația Internațională pentru Dezvoltarea Piețelor Online și a Antreprenorilor estimează că au avut de suferit peste 400 de mii de vânzători, iar pierderile totale se ridică la 800 de miliarde de ruble, echivalentul a peste 8 miliarde de euro.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, numărul cererilor împotriva Wildberries a crescut cu 53,6%, iar al celor împotriva Ozon a crescut de peste două ori, potrivit bazei de date SPARK. O parte importantă a cererilor a fost depusă de firme mici de comerț online.

În același timp, compania de audit KSK Group consideră că procesele pot fi consecințe ale atacurilor asupra infrastructurii platformelor. Vânzătorii de pe Wildberries folosesc activ rapoartele privind pierderile generate de platformă, trimit reclamații și contestă refuzul acesteia de a-și asuma răspunderea.

Șeful adjunct al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Vadim Skibițki, a declarat recent că loviturile asupra centrelor logistice rusești, precum cele ale Wildberries și Ozon, vizează distrugerea unor elemente ale sistemului de aprovizionare a armatei ruse.