Ungaria a anunţat luni, 17 noiembrie curent, că nu îşi va trimite ministrul afacerilor europene la reuniunea informală din 11-12 decembrie din oraşul Liov, în Ucraina, convocată pentru a arăta sprijin faţă de procesul de aderare al acestei ţări la UE. „Ungaria nu va avea reprezentare la nivel politic la această reuniune informală”, a declarat ministrul ungar Janos Boka, argumentând că o presupusă propunere de a avansa în procesul de aderare fără a avea unanimitate este contrară normelor europene.

Ungaria ar putea trimite un reprezentant sub nivelul ministerial.

Propunerea „este contrară principiilor politice şi procedurale”, a declarat Boka pentru presa ungară la Bruxelles, unde participă la reuniunea Consiliului Afaceri Generale.

Ucraina este candidată pentru aderarea la UE din 2022, iar anul trecut au început oficial negocierile, însă pentru a deschide capitole specifice este nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre.

Deşi anunţul oficial se limitează la a spune că la reuniunea de la Liov se va discuta despre „progresele în drumul său către UE”, guvernul de la Budapesta a avertizat că există o propunere pentru aprobarea acestor progrese printr-o majoritate calificată, pentru a evita astfel vetoul ungar.

Boka a afirmat că nu vede nicio valoare politică suplimentară în faptul că această reuniune are loc pe teritoriul ţării candidate.

Danemarca, ţară care care deţine preşedinţia rotativă a UE, susţine însă că organizarea ei acolo va transmite un mesaj clar că viitorul Ucrainei este în UE.

UE caută formule legale pentru a ocoli vetoul Ungariei asupra integrării Ucrainei, dintre care una propusă în octombrie de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, de a opta pentru majoritatea calificată, şi nu pentru unanimitate pentru a deschide capitolele de negocieri de aderare, respinsă de premierul ungar Viktor Orban.

Ministrul ungar de interne, Gergely Gulyas, a afirmat că „nu se poate exclude” ca în reuniunea de la Liov să se ignore principiul unanimităţii şi să se avanseze în negocieri fără a respecta vetoul Budapestei.

Potrivit lui Gulyas, acest lucru ar contraveni regulilor comunitare.

Premierul Viktor Orban este principalul aliat al Moscovei în cadrul UE, iar Ungaria, membră a NATO, refuză să ofere ajutor militar Ucrainei pentru a se apăra împotriva invaziei lansate de Rusia în februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ucraina #Ungaria

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.