Conferința Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Metropolitane, desfășurată la Iași în perioada 12–14 noiembrie 2025, a reunit experți, lideri locali, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor publice din România și Republica Moldova pentru a discuta despre extinderea zonelor metropolitane și cooperarea transfrontalieră.

În cadrul evenimentului, președintele Camerei Bilaterale, Andrei Crigan, a fost speaker în panelul „Cooperare interregională și transfrontalieră – Extinderea zonelor metropolitane funcționale”. El a subliniat că o dezvoltare metropolitană reală se bazează pe conectivitate, încredere și cooperare, iar parteneriatele economice și proiectele comune reprezintă pilonii integrării dintre cele două state.

„Integrarea nu se realizează doar prin tratate sau programe europene, ci prin fiecare proiect comun, prin fiecare antreprenor care alege să coopereze în loc să concureze. Așa arată o Românie metropolitană și o Moldovă europeană – conectate prin încredere și viziune”, a declarat Andrei Crigan.

Dezbaterile au pus accent pe infrastructură, leadership colaborativ și mecanisme de dezvoltare integrată între comunitățile din România și Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat de ADI Zona Metropolitană Iași, cu sprijinul Băncii Mondiale, FZMAUR, Consiliului Județean Iași și Primăriei Iași.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Crigan #Camera Bilaterală de Comerț #conferinta #Iasi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.