Guvernarea PAS nu va mai permite repetarea neregulilor electorale din Găgăuzia, iar procesele electorale din autonomie vor fi monitorizate direct de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova, scrie newsmaker.md.

Potrivit deputatului, autoritățile locale din Găgăuzia nu au acționat conform legii în trecut, favorizând anumite grupări.

„Pentru că ei aveau o autoritate electorală la nivel local și nu acționau în conformitate cu legislația, dar în interesul unor anumite grupări, decizia este că totul va fi controlat de la Chișinău, inclusiv procesele electorale. Aceasta pentru a nu permite cumpărarea de voturi și fraudarea alegerilor… Dacă se fac demersuri că alegerile sunt fraudate sau că voturile sunt cumpărate și se aduc probe, atunci CEC-ul de la Chișinău ia deciziile necesare”, a declarat Carp.

Lilian Carp a mai precizat că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în luna martie, subliniind că locuitorii autonomiei trebuie să își păstreze identitatea culturală și să își decidă singuri viitorul.

„Noi, chiar când am venit în politică, luasem decizia ca poporul găgăuz, trebuie singur să-și decidă soarta la nivel local, prin concurență între ei, pentru ceea ce privește circumscripțiile și tot așa mai departe”, a afirmat deputatul.

Carp a evocat și legătura sa personală cu regiunea:

„Eu cunosc foarte bine poporul găgăuz, nanașa mea este găgăuză… Cunosc mentalitatea și comportamentul. De asta decizia noastră a fost una corectă la acea etapă.”

Totodată, parlamentarul avertizează asupra pericolului pierderii identității în Găgăuzia, menționând că regiunea „a alunecat într-o zonă de rusificare”, ceea ce reprezintă „cea mai mare problemă”.

Contextul politic rămâne tensionat, după alegerile pentru funcția de bașcan din primăvara anului 2023, câștigate de Evghenia Guțul, care a fost susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „furtul miliardului”.

Guțul este anchetată în două dosare penale privind finanțarea ilegală a partidului și a campaniei electorale. Potrivit CNA, aceasta este bănuită de falsificarea documentelor privind donațiile și prezentarea unor informații false inclusiv Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. Dosarul nu a fost încă transmis instanței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#alegeri #CEC #Gagauzia

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.