Europa se luptă cu drone care zboară prea jos pentru radarele clasice, dar o companie estoniană susține că a găsit soluția. Într-un interviu exclusiv pentru BANI.MD, Jaanus Tamm, CEO-ul DefSecIntel, explică cum sistemul EIRSHIELD poate detecta Shahed-uri la sub 100 de metri altitudine, de ce Moldova este „o țară complet descoperită” în fața acestor amenințări și cum tehnologia testată în Ucraina ar putea asigura protecție reală în doar câteva luni.

Sistemele dvs. pot detecta drone Shahed care zboară chiar și la 100 de metri altitudine. Cum reușește DefSecIntel acest nivel de precizie, acolo unde radarele tradiționale eșuează?

Da, EIRSHIELD are capacități unice pentru detectarea dronelor care zboară la joasă altitudine. Este important de înțeles că radarele clasice de apărare antiaeriană sunt optimizate pentru ținte aflate la altitudine mare și cu semnătură radar ridicată. Dronele kamikaze ieftine, precum Shahed, zboară jos, lent și au o secțiune radar foarte mică, ceea ce le face extrem de greu de urmărit cu sistemele tradiționale.

DefSecIntel obține detecție de precizie la joasă altitudine printr-o arhitectură de fuziune multi-senzor, nu doar prin radar. Diferite tipuri de drone necesită diferite metode de detectare. În plus, avem camere vizuale pentru verificarea detecțiilor.

Sistemul nostru turn-key C-UAS EIRSHIELD include:

Radar 3D de rază medie, optimizat pentru ținte cu semnătură redusă;
RF/SIGINT pentru identificarea direcției semnalelor (detectarea legăturilor de comandă, manipulării GNSS, emisiilor);
Tracking automat EO/IR pentru verificare și clasificare;
Matrici acustice calibrate pentru semnăturile sonore ale motoarelor de drone;
Corelare AI, care combină toate aceste date într-o singură urmă.

Această combinație permite detectarea și clasificarea dronelor care zboară sub 100 de metri, chiar și în teren dificil, unde radarele clasice pierd acoperirea. Sistemul a fost proiectat pe baza lecțiilor învățate din Ucraina și pentru a acoperi „golul de joasă altitudine” cu care se confruntă Europa.

Ați intrat în Ucraina în 2022. Care au fost cele mai mari provocări operaționale întâlnite în zona de război și cum au influențat soluțiile actuale?

DefSecIntel a început în 2018 să dezvolte sisteme autonome mobile de supraveghere – cu C2 bazat pe inteligență artificială – pentru poliția de frontieră. Atunci exista o criză migrațională și am colaborat cu grănicerii lituanieni. Aveam deja experiență operațională în domeniul securității interne înainte de invazia pe scară largă, iar în 2022 ne-am stabilit prezența în Ucraina. Avem acolo o mică fabrică, un centru de mentenanță și un hub de R&D.

Ucraina ne-a expus la condiții reale de luptă, nu la simulări. Principalele provocări: Război electronic intens (EW) care afecta radarul, RF și GNSS, Drone FPV și Shahed care zboară extrem de jos, amenințări care evoluau la câteva săptămâni, suprasolicitarea operatorilor sub presiune, necesitatea mobilității extreme pentru a evita focul de contrabaterie.

Aceste provocări au transformat EIRSHIELD în: un sistem asistat de AI, care reduce sarcina operatorului, un sistem cu cueing automat între senzori și fuziune de trasee, o platformă foarte rezistentă la EW, un sistem complet mobil, pentru orice teren, instalabil în câteva minute, o arhitectură modulară, care permite integrarea rapidă de noi senzori și efectori

O soluție cost-eficientă

Experiența din Ucraina ne-a forțat să construim o platformă practică, robustă și dovedită în luptă, nu un prototip de laborator. Prezența noastră puternică acolo ne oferă feedback în timp real și un ciclu accelerat de dezvoltare, testare și implementare. Am aplicat aceste lecții pentru dezvoltarea sistemelor destinate utilizatorilor europeni – pentru securitatea frontierelor, protecția infrastructurii critice, apărare și chiar utilizare în timp de pace (soluții C-UAS pentru aeroporturi, porturi etc.).

Dronele kamikaze ieftine au schimbat războiul modern. Cum s-a adaptat DefSecIntel pentru a contracara această amenințare?

Abordarea noastră are la bază trei direcții:

Detectare pe mai multe straturi

Niciun senzor unic nu poate detecta toate dronele moderne. Am integrat radar, acustic, RF, EO/IR și clasificatori AI într-un singur sistem fuzionat.

Clasificare și tracking AI

Modelele AI antrenate pe date reale permit sistemului să:

Distingă dronele de păsări;
Urmărească ținte „joase, lente și mici”;
Prezică traiectoriile;
Declanșeze automat transferul către efectori.

Kill-chain flexibil și accesibil

EIRSHIELD suportă:

Bruiaj EW
Perturbarea RF/GNSS
Drone interceptoare ghidate de AI
Interceptori cinetici opționali
Astfel oferă protecție atât împotriva dronelor FPV ieftine, cât și a celor de tip Shahed, cu rază lungă.

Multe țări nu pot detecta dronele la altitudine joasă. Poate sistemul dvs. să umple cu adevărat acest gol și ce infrastructură necesită?

Da. EIRSHIELD a fost conceput special pentru a acoperi această zonă slabă. Are nevoie de o infrastructură mult mai ușoară decât site-urile radar clasice. Configurația minimă include:

1 × unitate mobilă EIRSHIELD C-UAS (senzori + efectori, în funcție de cerințe);
Opțional, radar montat pe catarg / turn + senzori RF pentru site-uri fixe;
Integrare C2 cu rețelele naționale de supraveghere aeriană;
Platforme de lansare pentru diferite efectoare.

Pentru regiuni de frontieră, sistemele pot fi desfășurate în:

Clustere autonome;
Rețele tip grid sectorial;
Straturi cross-border de fuziune, precum conceptul Drone Wall;
EIRSHIELD oferă acoperire persistentă la joasă altitudine cu un cost mult mai redus față de instalațiile tradiționale de apărare aeriană.

Dincolo de Ucraina, ce regiuni sau guverne sunt interesate de soluțiile dvs.? Care este cererea globală?

Pe fondul creșterii amenințărilor cu drone, interesul este global. Avem discuții sau solicitări din:

Țările baltice
Polonia
Țările nordice
Guverne din Europa Centrală
Parteneri din Orientul Mijlociu
Forțe de securitate din Asia de Sud-Est

Cererea a crescut puternic după:

Perturbări în aeroporturi (UAV-uri, baloane etc.)
Incidente transfrontaliere cu drone
Cazuri de securitate internă – contrabandă etc.
Atacuri asupra infrastructurii critice
Guvernele încep să înțeleagă că detectarea la joasă altitudine nu mai este opțională.

Ce inovații vor defini detectarea dronelor și războiul C-UAV în următorii trei ani?

Trei mari direcții:

Autonomie bazată pe AI – fuziune, clasificare și decizie în timp real;
Efectori avansați – inclusiv interceptoare inteligente;
Supraveghere integrată multi-domeniu;
Acestea vor crea o imagine aeriană stratificată, capabilă să contracareze atacurile saturate.

DefSecIntel operează aproape de Rusia. Cum gestionați dezvoltarea rapidă, securitatea cibernetică și riscurile geopolitice?

Respectăm strict toate reglementările și politicile, dar suntem o companie dual-use, nu dezvoltator de arme. Urmăm regulile de export, politicile naționale de securitate cibernetică și protocoalele de comunicare.

Sistemele noastre folosesc comunicații criptate și control al accesului bazat pe roluri. Canalele de comunicare sunt, în general, definite de utilizatorii finali.

Lucrăm îndeaproape cu parteneri guvernamentali pentru a ne asigura că inovația nu compromite securitatea.

Mai multe drone rusești au căzut în Moldova fără a fi detectate. Ar fi putut EIRSHIELD să le detecteze în timp real?

Da — dacă ar fi fost desfășurat în regiune, EIRSHIELD ar fi putut detecta:

Drone Shahed sau alte drone ostile care zboară jos;
Ținte lente, cu semnătură redusă;
Drone fără emisii, prin fuziunea senzorilor;
Moldova nu are sisteme de detectare la joasă altitudine. O singură unitate EIRSHIELD acoperă un radius de 2–8 km (în funcție de teren), iar clusterele pot proteja eficient coridoarele de frontieră.

Care ar fi configurația minimă pentru ca Moldova să își protejeze zonele de frontieră?

Depinde de cerințele utilizatorului final. O configurație realistă și rentabilă:

Faza 1 — Acoperire imediată (implementare rapidă);
4–5 unități mobile EIRSHIELD cu platforme de interceptare;
Integrare C2 cu structurile de poliție aeriană ale Moldovei;
Catarge portabile pentru vizibilitate mai bună;
Faza 2 — Extinderea rețelei la joasă altitudine;
10–15 noduri hibride fixe + mobile;
Integrare cu sistemele naționale de management al crizelor;
Instruirea operatorilor și centru local de mentenanță;
Faza 3 — Acoperire națională completă;
Clustere care acoperă frontiera + infrastructura critică din Chișinău;
Opțional integrare cu C2 românesc și regional;
Aceasta formează o arhitectură C-UAS scalabilă și accesibilă.

Ați fi deschiși la un parteneriat strategic cu Guvernul Republicii Moldova? Ce ar necesita?

Absolut — am saluta o cooperare strategică cu Guvernul Republicii Moldova. Un parteneriat ar necesita:

Autorizație guvernamentală pentru implementări pe teren;
Acces la locații pentru studii și testări;
Cerințe operaționale din partea Ministerului Apărării, MAI și forțelor armate;
Un cadru bugetar (investiția poate fi etapizată);
Program de instruire pentru operatorii moldoveni;

Termene aproximative:

Demonstrație inițială: 2–4 săptămâni;
Implementare pilot: 1–2 luni;
Sistem regional complet: 4–7 luni;
DefSecIntel este specializată în implementare rapidă, scalabilă — inclusiv instruire, instalare și mentenanță pe termen lung.

#drone #kamikaze #Moldova #Shahed #sistem estonian

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.