Dezvăluirile planului secret de pace al administrației Trump pentru Ucraina au stârnit reacții și în Europa.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a cerut implicarea promptă a țărilor membre Uniunii Europene și a Ucrainei în orice plan elaborat de Statele Unite.

„Orice plan de a pune capăt războiului din Ucraina va avea nevoie de sprijinul ucrainenilor şi europenilor pentru a funcţiona”, a declarat Kallas, potrivit știrileprotv.ro.

Opinia acesteia a fost susținută și de miniștrii de externe din statele membre UE.

Kallas a subliniat că europenii susțin întotdeauna o pace echitabilă și de lungă durată și salută orice efort pentru realizarea acesteia.

Ea a mai precizat că, pentru ca orice plan să funcționeze, ucrainenii și europenii trebuie să fie implicați.

Comentariile au venit în contextul unui plan de pace american care prevede ca Kievul să cedeze teritorii și să reducă armata la jumătate.

Ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, a afirmat că pacea nu poate fi o capitulare și că ucrainenii vor refuza orice formă de capitulare.

Barrot a adăugat că europenii apără principiul unei păci „juste” și „durabile” și că pacea durabilă trebuie însoțită de garanții pentru a preveni orice nouă agresiune din partea Rusiei conduse de Vladimir Putin.

Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că orice plan trebuie consultat înainte de aplicare și că Ucrainei nu ar trebui să i se limiteze capacitatea de apărare.

În același timp, secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a precizat într-o postare pe X că ambele părți din conflictul ruso-ucrainean trebuie să fie de acord să facă concesiile necesare și că SUA va continua să dezvolte o listă de idei pentru încheierea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima reacție a lui Zelenski la planul secret de pace discutat între emisarii lui Trump și Rusia

Trump aprobă planul secret de pace SUA–Rusia pentru Ucraina

#PACE #plan #SUA

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.