Președinția Ucrainei a anunțat joi, 20 noiembrie curent, că a primit un proiect de plan din partea SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia și a afirmat că este pregătită să colaboreze constructiv cu Washingtonul în această chestiune, transmite euronews.ro.

„Președintele ucrainean a primit oficial un proiect de plan din partea SUA care, conform evaluării americane, ar putea redinamiza diplomația”, a scris președinția de la Kiev pe Telegram, adăugând că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are în vedere să discute „în zilele următoare” acest plan cu omologul său american Donald Trump.

„Suntem pregătiți acum, la fel ca înainte, să colaborăm constructiv cu partea americană, precum și cu partenerii noștri din Europa și din lume astfel încât rezultatul să fie pacea”, se arată în același mesaj.

Acest plan, a cărui existență a fost inițial dezvăluită de publicația americană Axios, are 28 de puncte a fost elaborat în urma unor consultări ruso-americane, în special între emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, fără ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie informați, iar unii politicieni europeni compară propunerile apărute în presă cu o cerere de capitulare a Kievului.

Conform unor surse anonime, planul ar prevede ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas, precum și recunoașterea anexării Crimeei și a altor regiuni ucrainene ocupate de Rusia. De asemenea, Ucrainei i s-ar solicita să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 400.000 de soldați și să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune.

În schimb, Rusia ar restitui Ucrainei porțiuni din teritoriile ocupate în provinciile Zaporojie și Herson, ar accepta ca Ucraina să primească garanții de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO și fără prezența de trupe străine, iar teritoriile din Donbas cedate Rusiei ar deveni zone demilitarizate.

Casa Albă nu a comentat planul descris de Axios. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a scris pe platforma X că Washingtonul va „continua să dezvolte o listă de idei posibile pentru a pune capăt acestui război, pe baza contribuțiilor ambelor tabere în conflict”, însă „obținerea unei păci durabile va necesita ca ambele părți să accepte concesii dificile, dar necesare”, a spus Rubio.

O delegație a armatei americane, condusă de secretarul Dan Driscoll și de șeful Statului Major, Randy George, se află la Kiev și a avut joi seară o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Echipele noastre – ale Ucrainei și ale Statelor Unite – vor lucra la punctele planului pentru încheierea războiului. Suntem pregătiți pentru o muncă constructivă, onestă și rapidă”, a declarat Zelenski după întâlnirea cu ministrul Forțelor Terestre ale SUA, Driscoll.

Delegația americană s-a întâlnit deja cu comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîski, care a cerut ajutor pentru apărarea spațiului aerian al Ucrainei, pentru extinderea capacităților de atac în profunzimea teritoriului rus și stabilizarea liniei frontului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plan #razboi #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.