Confederația Națională a Patronatelor din Republica Moldova consideră că propunerea sindicatelor privind stabilirea unui salariu minim de 8 050 de lei este prea mare pentru economia țării. În paralel, Ministerul Finanțelor examinează un scenariu mai temperat, care ar ridica salariul minim la cel mult 6 300 de lei, transmite IPN.

Vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, a prezentat un raport potrivit căruia sărăcia monetară a crescut de la 31% la 33,6% în 2024. Tot el a menționat un studiu internațional conform căruia minimumul de existență în Republica Moldova este de 6 828 de lei pentru un copil și un adult, iar salariul minim actual acoperă doar aproximativ 70% din această sumă. Estimările arată și o creștere de 10% a costului vieții în 2025.

În acest context, patronatele avertizează că un salt brusc al salariului minim ar putea afecta mediul de afaceri.

„Saltul la 8 050 de lei este destul de mare pentru economia țării și poate duce la sistarea sau chiar falimentarea multor companii, care nu își vor putea permite să se adapteze la cheltuieli noi”, a declarat președintele Confederației Naționale a Patronatului, Leonid Cerescu.

Pe de altă parte, Ministerul Muncii și Protecției Sociale afirmă că rămâne consecvent în politica Guvernului de creștere graduală a salariului minim, strategie susținută și de Ministerul Finanțelor.

Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, un salariu minim de 6 300 de lei ar reprezenta o variantă echilibrată, însă ar necesita o alocare suplimentară de cel puțin 430 de milioane de lei din bugetul național și bugetele locale. O majorare până la 6 500 de lei ar pune presiune și mai mare pe administrațiile locale, care nu ar putea acoperi costurile în condițiile actuale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Finantelor #salarii

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.