Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Vara ar putea ajunge la opt luni în Europa până la finalul secolului, avertizează un nou studiu

22 Nov. 2025, 17:00
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
22 Nov. 2025, 17:00 // În Lume //  Realitatea.md

Un nou studiu publicat în Nature Communications arată că încălzirea rapidă a Arcticii ar putea prelungi sezonul cald din Europa până la opt luni, replicând condițiile climatice de acum 6.000 de ani. Concluziile cercetătorilor indică un risc major de amplificare a valurilor de căldură în următoarele decenii, relatează Euronews.

Dr. Celia Martin-Puertas, cercetător principal la Royal Holloway, spune că deși verile europene au devenit mai lungi și mai fierbinți, mecanismele exacte care duc la această schimbare au rămas neclare până acum. Noile date arată că modelele climatice actuale imită perioada Holocenului mijlociu, cunoscută pentru sezoanele calde extinse.

Noroiul, arhiva naturală a climei

Cercetătorii au analizat sedimentele lacustre din Europa, care oferă o imagine detaliată asupra schimbărilor climatice din ultimele 10.000 de ani. Ei au studiat „gradientul latitudinal de temperatură”, adică diferența dintre temperaturile din Arctica și cele din apropierea ecuatorului — factor care influențează puternic vremea din Europa.

Pe măsură ce Arctica se încălzește accelerat, diferența de temperatură scade, iar curenții de aer care modelează vremea europeană încetinesc. Rezultatul: tiparele meteorologice specifice verii, inclusiv valurile de căldură, devin mai persistente.

Studiul arată că o scădere cu 1°C a gradientului de temperatură poate prelungi vara cu aproximativ șase zile. Dacă ritmul actual al încălzirii persistă, Europa va avea până la 42 de zile în plus de vară până în 2100, iar în scenariul accelerării maxime, continentul ar putea trăi opt luni de vreme specifică verii.

Un fenomen natural, amplificat de om

Cercetătoarea Laura Boyall spune că ceea ce se întâmplă acum nu este complet nou în istoria Pământului, dar diferențele sunt uriașe în ceea ce privește viteza și intensitatea schimbării. Arctica se încălzește în prezent de până la patru ori mai repede decât media globală.

La prelungirea verii contribuie și alte mecanisme climatice influențate de activitatea umană, inclusiv bucle de feedback pozitive și negative.

Europa, continent în fierbere

Europa este regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe glob, iar orașele sunt în prima linie a schimbărilor climatice din cauza fenomenului de „insulă de căldură urbană”.

O analiză recentă arată că între 2019 și 2023:

Atena a avut un sezon de căldură care s-a întins din mai până în octombrie;

Tirana a înregistrat 143 de zile caniculare;

Lisabona – 136 de zile;

Madrid – 119 zile.

Schimbările climatice provocate de om au adăugat, doar anul trecut, o lună suplimentară de căldură extremă pentru jumătate din populația lumii, arată alte cercetări.

Specialiștii avertizează că fără măsuri urgente de reducere a emisiilor, Europa riscă să trăiască verile aproape permanent, cu impact masiv asupra sănătății, agriculturii și infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.