Eurovision va modifica sistemul de vot în urma unor alegații care susțin implicarea Israelului în ultima ediției a competiției. Printre schimbări se numără o limită de voturi, reintroducerea juriului profesionist în semifinale, precum și reguli mai stricte pentru promovarea artiștilor.

Schimbările Eurovision vin în contextul în care mai multe țări participante au cerut un audit, după ce Israelul obținuse primul loc la voturile publicului. Astfel, fără voturile juriului, Israel ar fi câștigat concursul, însă până la urmă, trofeul a fost adjudecat de Austria.

Schimbările, ce au fost deja aplicate, au fost „concepute pentru a consolida încrederea, transparența și implicarea publicului”, a declarat Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), organizatorul concursului.

În urma controverselor, au fost introduse următoarele modificări:

Numărul de voturi permis pentru fiecare metodă de plată va fi redus la jumătate, adică 10.
Juriile profesioniste vor reveni în semifinale pentru prima oară din 2022. Astfel, votul va fi 50% juriu și 50% public.
Numărul juraților a crescut la șapte. Vor fi incluși și jurați cu vârste între 18-25 ani, pentru a reflecta publicul tânăr.
Implementarea unor măsuri de siguranță care vor preveni efoturi coordonate de vot sau activități suspecte.
Artiștii implicați în Eurovision nu vor mai putea face promovare sau să se implice în orice ar putea influența votul.

Deși în ultimii 50 de ani Israelul a fost o prezență constantă în Eurovision, chiar și cu 4 victorii, recentele controverse privind implicarea Israelului în războiul din Fâșia Gaza au dus la mai multe cerereri ca țara să fie descalificată.

Deși Eurovision se consideră a fi apolitic, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune a interzis participarea Rusiei la concurs destul de rapid după invazia Ucrainei din 2022.

Mai mult de atât Spania, o țară ce aparține celor „Cinci Mari”, adică țările cu cele mai mari contribuții financiare la concurs și care intră garantat în finala concursului, a amenințat deja retragerea din concurs dacă Israelul va continua participarea. Alte țări precum Irlanda, Islanda, Slovenia și Olanda au început și ele un boicot împotriva Israelului.

Adunarea generală a EBU are loc pe 4 și 5 decembrie și este pregătită să analizeze dacă Israel va putea participa anul viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#eurovision #Israel #noi reguli

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.