O conversație telefonică scursă între trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și Yuri Ushakov, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a stârnit speculații internaționale cu privire la cine ar fi putut intercepta și divulga discuția, scrie The Guardian britanică. Transcriptul și înregistrarea audio au fost publicate de Bloomberg, fără a dezvălui sursa.

Experții consideră că, pentru ca Bloomberg să obțină înregistrarea, sursa fie a fost direct implicată în colectarea de informații, fie ocupa o poziție suficient de înaltă pentru a avea acces la fișierul original.

Serviciile secrete rusești sunt recunoscute pentru experiența lor în interceptarea și publicarea apelurilor politice confidențiale, însă Moscova nu are motive evidente să scurgă informații despre Ushakov și Witkoff, considerat unul dintre cei mai loiali membri ai administrației americane față de Rusia. Totuși, posibilitatea unor diviziuni interne în Kremlin nu poate fi exclusă.

Ucraina ar fi avut, de asemenea, un motiv pentru a face publică convorbirea, fiind extrem de preocupată de rolul lui Witkoff în negocierile de pace și dorind posibil să submineze poziția acestuia sau să atragă atenția asupra nivelului colaborării sale cu Rusia. Totuși, riscul unui conflict diplomatic major cu SUA și dificultatea tehnică de a intercepta un apel pe WhatsApp din afara Ucrainei ar fi un factor descurajator.

Fost oficial american de intelligence susține că cea mai probabilă sursă a interceptării convorbirii ar fi fost o agenție americană, precum CIA sau NSA, având în vedere nemulțumirile existente în cadrul serviciilor de informații față de politica administrației Trump în privința Ucrainei și Rusiei. De asemenea, există ipoteza că o agenție europeană ar fi fost implicată, nemulțumită de poziția pro-rusă a lui Witkoff.

Conversația, care a avut loc pe 14 octombrie, a oferit detalii despre originile unui plan de pace în 28 de puncte favorabil Rusiei și despre încercările lui Witkoff de a relua negocierile între Trump și Putin. Ulterior, discuția a fost urmată de o convorbire între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în care Trump a refuzat cererea Ucrainei pentru rachete Tomahawk cu rază lungă, punând Kievul într-o poziție defensivă.

Indiferent de cine a interceptat sau scurs convorbirea, această situație a crescut incertitudinea diplomatică și a generat tensiuni între SUA, Ucraina, Rusia și Europa, oferind Rusiei un avantaj strategic, într-un context în care obiectivele sale în „operațiunea militară specială” din Ucraina rămân neschimbate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Israelul și Libanul au convenit asupra unei liste de patru țări care ar putea participa la verificarea dezarmării Hezbollah. Marea Britanie, Italia, Elveția și Indonezia ar putea trimite personal sau militari în Liban pentru a supraveghea și a participa la inspecții, transmite mediafax.ro.

Lista a fost stabilită în urma negocierilor dintre Israel și Liban, organizate săptămâna trecută la Roma și mediate de Statele Unite. Discuțiile sunt însă într-un stadiu incipient, iar includerea celor patru țări pe listă nu înseamnă că acestea au decis deja să trimită trupe.

Marea Britanie, Italia și Elveția sunt cele trei țări europene aflate pe listă, iar cea de-a patra este Indonezia, potrivit The Jerusalem Post.

Ce ar urma să facă militarii străini în Liban

Planul discutat de Israel și Liban prevede verificarea dezarmării Hezbollah cu ajutorul unor țări străine. Țările care vor participa ar putea contribui la stabilirea modului în care va funcționa această misiune, prin personal pentru supravegherea procesului sau militari care să observe ori să participe la inspecții.

Statele Unite ar urma să decidă care dintre cele patru țări vor participa efectiv la misiune.

Planul face parte din acordul negociat cu ajutorul Washingtonului la sfârșitul lunii iunie. Înțelegerea leagă retragerea treptată a trupelor israeliene din Liban de dezarmarea Hezbollah și de verificarea acestui proces de către o terță parte.

Hezbollah, gruparea armată libaneză susținută de Iran, nu face parte din acest acord și se opune dezarmării.

Israelul cere să fie verificate și locuințele private

Una dintre cele mai dificile probleme este modul în care vor fi făcute inspecțiile în sudul Libanului.

Potrivit sursei citate, satele din sudul Libanului vor fi inspectate și verificate de militarii implicați în misiune pentru a se asigura că sunt libere de arme.

Israelul vrea ca verificările să poată fi făcute inclusiv în locuințe private. Armata libaneză se opune însă unei asemenea proceduri fără autorizații, de teama tensiunilor care ar putea apărea în comunitățile din sudul țării și în relația cu Hezbollah. Pentru verificarea fiecărei locuințe ar fi necesar un mandat.

De asemenea, rămân de stabilit libertatea de mișcare a militarilor străini, cine va putea efectua perchezițiile și în baza cărui mandat va funcționa întreaga misiune.

Israelul condiționează retragerea de dezarmarea Hezbollah

Armata israeliană controlează în prezent o zonă de securitate care se întinde aproximativ 10 kilometri în interiorul sudului Libanului. Israelul susține că nu își va retrage soldații până când Hezbollah nu va fi dezarmat și nu vor exista garanții că armele grupării au fost eliminate.

Cel mai probabil, eventualele trupe străine ar urma să intre în Liban la invitația oficială a guvernului de la Beirut, în baza unui mecanism acceptat și de Israel.

Coordonarea misiunii nu a fost încă stabilită. Statele Unite și Israelul nu vor implicarea ONU, în timp ce unele state europene ar putea avea rezerve față de plasarea mecanismului sub autoritatea Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, care funcționează diferit de ONU, fiind o structură în care președintele american are un rol central în luarea deciziilor.