Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Amprentele degetelor și palmelor ale moldovenilor sunt colectate și stocate într-o bază de date națională

27 Nov. 2025, 08:22
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
27 Nov. 2025, 08:22 // Sci-tech //  Realitatea.md

Sunt impresionante, unice și indispensabile – atât pentru a debloca un smartphone, cât și pentru a descoperi un infractor. Vorbim despre amprente, acele urme aparent banale de pe vârfurile degetelor care ascund, de fapt, un cod personal, imposibil de reprodus. Știința le asociază cu ideea de identitate și mister, iar criminalistica le folosește de peste un secol pentru a stabili adevăruri esențiale despre oameni și fapte, transmite postul public de radio.

Curios este că nicio amprentă din lume nu este identică cu alta. Chiar și gemenii, care împart același material genetic, au urme digitale diferite. Specialiștii explică acest lucru prin modul unic în care se formează pielea în perioada intrauterină. Amprentele apar înainte de naștere și, odată formate, nu se mai schimbă niciodată. Pe măsură ce omul îmbătrânește, pielea se poate usca sau ridurile se pot adânci, dar desenul fin al vârfurilor degetelor rămâne același ca în prima zi de viață.

Ridurile care alcătuiesc amprentele nu au doar un rol de identificare – ele sporesc sensibilitatea tactilă. Studiile arată că aceste microforme ajută pielea să perceapă mai precis textura suprafețelor, contribuind la simțul nostru al atingerii. În cazuri extrem de rare, însă, unele persoane se nasc fără amprente. Această afecțiune genetică, numită adermatoglifie, împiedică formarea ridurilor de pe vârfurile degetelor. Până în prezent, au fost identificate doar câteva familii în lume cu această trăsătură neobișnuită.

Oamenii de știință clasifică amprentele în trei modele principale – vârtej, buclă și arc. Combinarea și distribuirea acestor forme generează miliarde de variante posibile, ceea ce face ca fiecare persoană să aibă o amprentă absolut unică. Dincolo de fascinanta lor complexitate biologică, amprentele au și o istorie veche. În Babilonul Antic, ele erau folosite pentru a semna contracte în locul sigiliilor, iar mai târziu au devenit un instrument esențial în identificarea persoanelor suspectate de infracțiuni.

Astăzi, rolul amprentelor este la fel de important, dar mult mai tehnologizat. În Republica Moldova, amprentele degetelor și palmelor sunt colectate și stocate într-o bază de date națională – registrul dactiloscopic. Acesta este utilizat în anchete penale, la stabilirea identității persoanelor dispărute sau necunoscute și în procedurile de control la frontieră.

Recent, sistemul de înregistrare dactiloscopică a fost modernizat, ceea ce reprezintă un pas decisiv spre consolidarea securității naționale. Noul sistem face ca datele colectate pe teritoriul Republicii Moldova să fie compatibile cu baza de date europeană, facilitând schimbul rapid de informații și cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene. Modernizarea permite o identificare mai precisă a solicitanților de protecție internațională, a străinilor reținuți la frontieră și a persoanelor implicate în cazuri de crimă organizată sau trafic.

Astfel, știința și tehnologia se întâlnesc într-un punct comun: amprentele – semnătura inconfundabilă a fiecăruia dintre noi – devin tot mai importante pentru siguranța fiecărui cetățean și pentru un viitor mai sigur, bazat pe cooperare și încredere între state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.