O conversație telefonică scursă între trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și Yuri Ushakov, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a stârnit speculații internaționale cu privire la cine ar fi putut intercepta și divulga discuția, scrie The Guardian britanică. Transcriptul și înregistrarea audio au fost publicate de Bloomberg, fără a dezvălui sursa.

Experții consideră că, pentru ca Bloomberg să obțină înregistrarea, sursa fie a fost direct implicată în colectarea de informații, fie ocupa o poziție suficient de înaltă pentru a avea acces la fișierul original.

Serviciile secrete rusești sunt recunoscute pentru experiența lor în interceptarea și publicarea apelurilor politice confidențiale, însă Moscova nu are motive evidente să scurgă informații despre Ushakov și Witkoff, considerat unul dintre cei mai loiali membri ai administrației americane față de Rusia. Totuși, posibilitatea unor diviziuni interne în Kremlin nu poate fi exclusă.

Ucraina ar fi avut, de asemenea, un motiv pentru a face publică convorbirea, fiind extrem de preocupată de rolul lui Witkoff în negocierile de pace și dorind posibil să submineze poziția acestuia sau să atragă atenția asupra nivelului colaborării sale cu Rusia. Totuși, riscul unui conflict diplomatic major cu SUA și dificultatea tehnică de a intercepta un apel pe WhatsApp din afara Ucrainei ar fi un factor descurajator.

Fost oficial american de intelligence susține că cea mai probabilă sursă a interceptării convorbirii ar fi fost o agenție americană, precum CIA sau NSA, având în vedere nemulțumirile existente în cadrul serviciilor de informații față de politica administrației Trump în privința Ucrainei și Rusiei. De asemenea, există ipoteza că o agenție europeană ar fi fost implicată, nemulțumită de poziția pro-rusă a lui Witkoff.

Conversația, care a avut loc pe 14 octombrie, a oferit detalii despre originile unui plan de pace în 28 de puncte favorabil Rusiei și despre încercările lui Witkoff de a relua negocierile între Trump și Putin. Ulterior, discuția a fost urmată de o convorbire între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în care Trump a refuzat cererea Ucrainei pentru rachete Tomahawk cu rază lungă, punând Kievul într-o poziție defensivă.

Indiferent de cine a interceptat sau scurs convorbirea, această situație a crescut incertitudinea diplomatică și a generat tensiuni între SUA, Ucraina, Rusia și Europa, oferind Rusiei un avantaj strategic, într-un context în care obiectivele sale în „operațiunea militară specială” din Ucraina rămân neschimbate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.