România a devenit liderul nedorit în UE la consumul de alcool, depășind cu mult media europeană. Noul raport al OCDE evidențiază nu doar nivelul ridicat al consumului la adulți, ci și vârsta tot mai mică de la care minorii încep să consume alcool.

Un nou raport al OCDE, dat publicităţii în 2025, arată că România se află, în 2023, pe primul loc în Uniunea Europeană la consumul de alcool, cu 12,3 litri de alcool pur pe cap de locuitor, mult peste media de 8,5 litri raportată la nivelul țărilor membre.

În timp ce unele state europene au reușit în ultimul deceniu să reducă substanțial consumul de alcool, România se numără printre puținele țări în care nivelul a crescut, depășind cu peste 2 litri valorile din 2013, în timp ce Grecia se află la extrema opusă, cu numai 6,6 litri per persoană, urmată de Belgia și Lituania, unde reducerea a depășit 2,5 litri.

Europenii şi alcoolul

Raportul subliniază că Uniunea Europeană rămâne regiunea cu cel mai ridicat consum de alcool din lume, iar consecințele sunt vizibile în statisticile privind sănătatea publică. Alcoolul continuă să fie asociat cu creșterea riscului de cancer oral, esofagian, hepatic, colorectal sau mamar, iar OMS avertizează că legătura dintre consumul excesiv și mortalitatea cauzată de cancer este tot mai evidentă.

Pe lângă consumul anual, studiul analizează și episoadele de consum excesiv. În statele OCDE, 27% dintre persoanele peste 15 ani au declarat că se îmbată cel puțin o dată pe lună. Grecia, Irlanda și Suedia trec pragul de 40%, în timp ce Ungaria, Slovenia și Croația se mențin sub 15%.

România se situează în zona superioară a clasamentului, cu procente apropiate de media europeană, dar în creștere în rândul anumitor categorii.

A scăzut vârsta la care minorii încep să bea alcool

O problemă majoră evidențiată de raport este debutul timpuriu al consumului în rândul minorilor. În țările OCDE, procentul copiilor de 11 ani care consumă alcool a crescut de la 4% la 5% între 2018 și 2022.

România se află printre statele cu niveluri alarmante, alături de Cehia, Ungaria, Bulgaria și Franța, unde peste 10% dintre copiii de 11 ani au băut alcool în ultima lună.

Pe măsură ce cresc, diferența devine și mai îngrijorătoare: la 13 ani, 15% dintre copii recunosc consumul recent, iar la 15 ani, în unele țări europene, consumul repetat până la ebrietate trece de 35%. Danemarca, Ungaria și Bulgaria sunt cele mai afectate, în timp ce Portugalia reușește să mențină un nivel redus, sub 10%.

Din acest punct de vedere, România se situează în zona medie, dar cu valori semnificativ mai mari decât state precum Irlanda sau Franța.

Din ce în ce mai multe fete consumă alcool

Diferențele dintre fete și băieți persistă, deși tendințele evoluează. Proporția băieților de 15 ani care s-au îmbătat în mod repetat rămâne mai ridicată decât cea a fetelor, însă, la nivel OCDE, consumul excesiv în rândul adolescentelor este în creștere: procentul a urcat de la 19% în 2018 la 22% în 2022.

România urmează același model, cu valori peste țări precum Portugalia, Irlanda sau Franța, dar sub nivelurile alarmante din Danemarca sau Bulgaria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alcool #europeni #minori

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.