Prim-ministrul belgian Bart de Wever afirmă că planul Uniunii Europene de a folosi activele de stat rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei ar putea afecta șansele unui eventual acord de pace. Potrivit MediaFax.ro, acesta a transmis îngrijorările sale Comisiei Europene printr-o scrisoare citată de Reuters.

În document, De Wever avertizează că o implementare rapidă a schemei propuse, care ar implica utilizarea acestor active pentru a garanta împrumuturi destinate reparațiilor, ar putea împiedica apropierea părților de un acord de pace. El consideră că accelerarea procesului ar putea avea consecințe negative asupra demersurilor diplomatice.

În luna octombrie, liderii europeni au încercat să finalizeze un plan privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea unui împrumut în valoare de 140 de miliarde de euro, destinat sprijinirii Ucrainei. Inițiativa necesită acordul unanim al statelor membre pentru a putea fi adoptată.

Belgia, stat în care se află o parte semnificativă din fondurile rusești înghețate, nu și-a dat acordul în cadrul summitului european de luna trecută. Lipsa consensului a împiedicat adoptarea planului, menținând discuțiile la nivelul liderilor europeni.

Guvernul belgian își exprimă preocuparea că utilizarea acestor active ar putea genera litigii în instanțe internaționale sau locale. Temerea este legată de posibile reacții juridice din partea Federației Ruse, care ar putea contesta măsura.

Belgia invocă existența unui tratat bilateral de investiții cu Rusia, semnat în anul 1989, document care ar putea oferi Moscovei argumente pentru inițierea acțiunilor legale împotriva statului belgian. În acest context, autoritățile de la Bruxelles solicită garanții suplimentare din partea celorlalte state membre ale UE.

Garanțiile cerute vizează protejarea Belgiei în cazul apariției unor litigii generate de utilizarea activelor înghețate. Autoritățile belgiene doresc ca, în eventualitatea unor despăgubiri, costurile să fie împărțite la nivel european.

Poziția exprimată de premierul belgian reliefează diferențele de abordare existente în interiorul Uniunii Europene cu privire la gestionarea fondurilor rusești înghețate. Disensiunile complică procesul de adoptare a unei strategii comune în sprijinul Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.