Muzeul Luvru, cel mai vizitat muzeu de artă din lume, va majora prețurile biletelor pentru vizitatorii din afara Uniunii Europene. Începând cu 14 ianuarie 2026, cetățenii din afara Spațiului Economic European (SEE), inclusiv din SUA, China și Regatul Unit, vor plăti 32 de euro pentru acces, cu 10 euro mai mult decât tariful actual. Această creștere reprezintă o majorare de 45%.

Consiliul de administrație al muzeului a aprobat această măsură joi. Americanii, care au fost cea mai numeroasă categorie de vizitatori străini în 2024, conform raportului anual al muzeului, vor fi afectați în mod special. De asemenea, vizitatorii din China, care ocupă locul al treilea ca număr, vor resimți această schimbare.

În 2024, Muzeul Luvru a înregistrat 8,7 milioane de vizitatori, dintre care 69% proveneau din afara Franței. Prin această creștere de preț, muzeul estimează că va genera venituri suplimentare de până la 20 de milioane de euro anual. Fondurile vor fi utilizate pentru a aborda „probleme structurale” și pentru renovarea muzeului, care încă resimte efectele unui jaf spectaculos din luna octombrie.

Pe 19 octombrie, patru indivizi au pătruns în muzeu și, în doar șapte minute, au furat bijuterii în valoare estimată de 88 de milioane de euro, fugind apoi pe scutere. O investigație oficială a relevat deficiențe în sistemele de securitate ale muzeului. Totodată, s-a constatat că muzeul a investit mai mult în achiziționarea de opere noi decât în întreținere și restaurare. Sindicatele au criticat dur creșterea tarifelor. Confederația CFDT, cel mai mare sindicat din Franța, a avertizat că eliminarea unui preț unitar pentru toate naționalitățile ar putea fi percepută ca «discriminare».

Alte atracții turistice franceze ar putea urma exemplul Louvre-ului. Ministrul Culturii, Rachida Dati, a anunțat că, din 2026, toate instituțiile culturale naționale vor aplica o structură diferențiată de prețuri. Castelul Versailles analizează deja o creștere de trei euro pentru vizitatorii din afara Spațiului Economic European (SEE), dar decizia finală nu a fost încă luată. Aceste schimbări ar putea avea un impact semnificativ asupra turismului internațional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bilete #Luvru

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.