Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au scăzut în perioada 1-21 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Dacă la sfârșitul lunii octombrie acestea se ridicau la 5,141 miliarde de euro, la 21 noiembrie nivelul lor a coborât la 5,105 miliarde de euro, înregistrând o scădere de 36,3 milioane de euro față de sfârșitul lunii precedente și de 41,6 milioane de euro comparativ cu 7 noiembrie.

Cea mai mare parte a ajustării provine din diminuarea rezervelor valutare lichide, care au scăzut de la 5,135 miliarde euro (24 octombrie) la 5,094 miliarde de euro (21 noiembrie), scrie BANI.MD.

Segmentul valorilor mobiliare, componenta dominantă a rezervelor, a oscilat în perioada menționată și au coborât de la 4,590 miliarde euro în 7 noiembrie la 4,583 miliarde euro la 21 noiembrie.

De asemenea, un declin mult mai mare s-a înregistrat la categoria „disponibilități și plasări la termen”, care a scăzut de la 544,7 milioane euro (7 noiembrie) la 510,8 milioane euro (21 noiembrie), o diminuare de aproape 34 milioane euro în două săptămâni și de peste 209 milioane euro comparativ cu nivelul din 24 octombrie.

Potrivit sursei citate, cele mai mari reduceri sunt vizibile în plasamentele la alte bănci centrale, BRI și FMI, unde soldul a coborât de la 723,1 milioane euro (24 octombrie) la 510,2 milioane euro pe 21 noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drepturile Speciale de Tragere (DST-uri) au înregistrat și ele schimbări: de la 11,1 milioane euro la 24-31 octombrie, acestea au scăzut la doar 2,3 milioane euro în prima parte a lunii noiembrie. Stocul de aur, în schimb, a rămas relativ stabil și oscilat ușor între 8,231 și 8,489 milioane de euro.

#active oficiale de rezerva #BNM #Moldova #scădere

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.