Anual, la 1 decembrie este marcată Ziua Mondială de combatere a HIV/SIDA, o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Potrivit informațiilor publicate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în anul 2024, în Moldova au fost înregistrate 880 de cazuri noi de infecție HIV, ceea ce constituie o incidență de 28,86 cazuri la 100 000 de locuitori.

Totodată, au fost raportate 298 de persoane aflate în stadiul avansat al bolii. Aproximativ 77% dintre cazurile de SIDA sunt diagnosticate concomitent cu infecția HIV, ceea ce denotă o depistare tardivă a persoanelor seropozitive.

„Prevenirea transmiterii HIV, depistarea precoce și accesul la tratament antiretroviral rămân priorități esențiale ale răspunsului la epidemia HIV/SIDA. La nivel național se implementează programe de prevenire destinate populațiilor-cheie, acoperind întreg teritoriul țării. În anul 2024, aproximativ 29 700 de persoane din grupurile cu risc sporit au beneficiat de aceste servicii.

De asemenea, sunt disponibile servicii de testare rapidă, tratament antiretroviral, management al infecțiilor oportuniste și coinfecțiilor, îngrijire și sprijin pentru persoanele care trăiesc cu HIV, prevenirea transmiterii de la mamă la copil, dar și profilaxie pre și postexpunere. Aceste servicii sunt oferite conform protocoalelor naționale, armonizate cu ultimele recomandări ale OMS și UNAIDS”, transmite ANSP.

Virusul imunodeficienței umane (HIV) atacă celulele sistemului imunitar, iar sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) reprezintă stadiul avansat al infecției. HIV se transmite prin sânge, lapte matern, spermă și secreții vaginale, inclusiv de la mamă la copil. Nu se transmite prin contacte cotidiene, precum sărutări, îmbrățișări sau împărțirea alimentelor.

Deși nu există un tratament curativ, terapia antiretrovirală oprește replicarea virusului, reduce simptomele și permite persoanelor care trăiesc cu HIV să ducă o viață activă și sănătoasă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în anul 2024, peste 40,8 milioane de persoane trăiau cu HIV, dintre care 1,3 milioane reprezentau cazuri noi depistate în același an. Din nefericire, aproximativ 630 000 de persoane au decedat din cauze asociate infecției HIV.

#cazuri #HIV Sida #Moldova

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china