Anual, la 1 decembrie este marcată Ziua Mondială de combatere a HIV/SIDA, o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Potrivit informațiilor publicate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în anul 2024, în Moldova au fost înregistrate 880 de cazuri noi de infecție HIV, ceea ce constituie o incidență de 28,86 cazuri la 100 000 de locuitori.

Totodată, au fost raportate 298 de persoane aflate în stadiul avansat al bolii. Aproximativ 77% dintre cazurile de SIDA sunt diagnosticate concomitent cu infecția HIV, ceea ce denotă o depistare tardivă a persoanelor seropozitive.

„Prevenirea transmiterii HIV, depistarea precoce și accesul la tratament antiretroviral rămân priorități esențiale ale răspunsului la epidemia HIV/SIDA. La nivel național se implementează programe de prevenire destinate populațiilor-cheie, acoperind întreg teritoriul țării. În anul 2024, aproximativ 29 700 de persoane din grupurile cu risc sporit au beneficiat de aceste servicii.

De asemenea, sunt disponibile servicii de testare rapidă, tratament antiretroviral, management al infecțiilor oportuniste și coinfecțiilor, îngrijire și sprijin pentru persoanele care trăiesc cu HIV, prevenirea transmiterii de la mamă la copil, dar și profilaxie pre și postexpunere. Aceste servicii sunt oferite conform protocoalelor naționale, armonizate cu ultimele recomandări ale OMS și UNAIDS”, transmite ANSP.

Virusul imunodeficienței umane (HIV) atacă celulele sistemului imunitar, iar sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) reprezintă stadiul avansat al infecției. HIV se transmite prin sânge, lapte matern, spermă și secreții vaginale, inclusiv de la mamă la copil. Nu se transmite prin contacte cotidiene, precum sărutări, îmbrățișări sau împărțirea alimentelor.

Deși nu există un tratament curativ, terapia antiretrovirală oprește replicarea virusului, reduce simptomele și permite persoanelor care trăiesc cu HIV să ducă o viață activă și sănătoasă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în anul 2024, peste 40,8 milioane de persoane trăiau cu HIV, dintre care 1,3 milioane reprezentau cazuri noi depistate în același an. Din nefericire, aproximativ 630 000 de persoane au decedat din cauze asociate infecției HIV.

#cazuri #HIV Sida #Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.