Negociatorii ucraineni care au participat pe 30 noiembrie 2025 la discuțiile cu delegația Statelor Unite în Florida au declarat că retragerea trupelor din partea neocupată a Donbasului, ca premisă pentru un acord de pace, este imposibilă. Informația a fost publicată de Digi24, care citează presa ucraineană.

Potrivit relatărilor, întâlnirea de duminică s-a concentrat pe prevederile problematice ale unui potențial acord, în special asupra teritoriilor disputate din estul Ucrainei. Delegația americană a transmis Kievului poziția Rusiei, care solicită retragerea completă a forțelor ucrainene din Donbas. Potrivit oficialilor de la Kiev, această cerere rămâne de neacceptat.

Reprezentanții ucraineni au subliniat că o astfel de retragere nu este posibilă din cauza restricțiilor constituționale, a opiniei publice din Ucraina și a faptului că cerința nu corespunde realității de pe teren. Kievul își menține poziția conform căreia discuția privind teritoriile trebuie să pornească de la linia actuală de contact. Delegația ucraineană a reamintit că obiectivul aderării la NATO este înscris în Constituție, iar modificarea acestui articol în schimbul unui acord de pace ar reprezenta un precedent nedorit.

Totodată, americanii sunt dispuși să asculte argumentele Ucrainei, însă insistă că există și poziția Rusiei, pe care Washingtonul, în calitate de mediator, trebuie să o ia în calcul. Printre scenariile discutate s-ar afla și o variantă în care Ucraina ar semna un acord cu Rusia ce ar limita în practică aderarea la NATO, dar fără ca Kievul să fie obligat să renunțe legal la aspirația sa. Un înalt oficial american a declarat pentru The Wall Street Journal că discuțiile au abordat și posibile termene pentru organizarea unor noi alegeri în Ucraina. Totuși, garanțiile de securitate din partea SUA și a Occidentului nu au fost încă stabilite.

Delegația americană, condusă de secretarul de stat Marco Rubio, a calificat întâlnirea drept „foarte productivă”, menționând însă că negocierile sunt abia la început.

Rubio a subliniat că „există multe variabile în joc” și că poziția Rusiei este un element esențial care trebuie inclus în discuții. El a precizat că dialogul va continua săptămâna aceasta, când trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Whitcoff, urmează să prezinte planul de pace lui Vladimir Putin la Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord Rusia și Ucraina #SUA #Ucraina

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.