Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a raportat, în perioada 20 noiembrie – 2 decembrie 2025, apariția a șase focare de boli animale pe teritoriul Republicii Moldova: două de Pestă porcină africană (PPA) și patru de rabie.

Potrivit instituției, un focar de PPA a fost depistat la porci domestici în localitatea Berezovca, raionul Ocnița, iar al doilea – la mistreți, în satul Zloți, raionul Cimișlia, unde au fost găsite patru cadavre de animale. În aceste zone au fost introduse măsuri de carantină, au fost stabilite zonele de protecție și supraveghere, iar în cazul mistreților – zona infectată.

Cele patru focare de rabie au fost confirmate la un câine din Nimoreni (Ialoveni), o bovină din Șipoteni (Hîncești) și două vulpi din Oxentea (Dubăsari) și Hrușova (Criuleni).

„Specialiștii efectuează controlul rezervoarelor sălbatice, prin evaluarea fondurilor silvice pentru detectarea cadavrelor de mistreți, precum și controlul mișcării animalelor pe interiorul țării și recensământul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale și ferme comerciale”, se arată în comunicatul agenției.

ANSA precizează că cele patru cadavre de mistreți din Zloți au fost găsite în contextul focarului confirmat la mistrețul recoltat pe 16 noiembrie 2025, în cadrul unei partide de vânătoare pe teritoriul Întreprinderii Silvo-Cinegetice Cimișlia.

Instituția avertizează că riscul apariției focarelor de PPA rămâne ridicat și recomandă populației să nu utilizeze resturi alimentare de origine animală în hrana porcinelor și să respecte măsurile stricte de biosecuritate. Cetățenii sunt îndemnați, de asemenea, să nu procure animale fără certificate sanitar-veterinare și să evite produsele alimentare provenite din locuri neautorizate.

ANSA reamintește că produsele din carne de porc aduse din țările vecine vor fi confiscate și distruse la intrarea în Republica Moldova, din cauza riscului major de transmitere a virusului PPA.

Pentru a stimula raportarea cazurilor, agenția oferă o recompensă de 50 de euro pentru fiecare cadavru de mistreț notificat. Pe parcursul anului 2025, șase persoane au beneficiat deja de aceste plăți. Conform datelor ANSA, din 2016 până în prezent au fost confirmate 44 de focare de Pestă porcină africană la mistreți, fiind afectate 284 de animale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #pesta

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.