Partidul Nostru a înregistrat în Legislativ un proiect de Hotărâre pentru instituirea Comisiei parlamentare de anchetă care să verifice toate achizițiile și cheltuielile publice efectuate de către ministere și instituții în perioada stării de urgență din 2022–2023.

Astfel, deputații Fracțiunii Partidului Nostru cer să fie făcută lumină în ceea ce privește eventualele supraprețuri și conflicte de interese, dar și firmele selectate la achiziții.

”Astăzi prezentăm un proiect care nu este despre politică. Este despre adevăr, dreptate și respect față de oameni. În perioada stării de urgență, statul a cheltuit sume uriașe din bugetul public prin proceduri rapide, netransparente și, uneori, fără explicații clare. S-au făcut achiziții directe, s-au dat contracte în câteva ore, s-au plătit prețuri de multe ori mai mari decât cele din piață. Iar oamenii au rămas doar cu facturi mai mari, cu datorii și cu întrebări fără răspuns. Oamenii merită să știe adevărul: unde s-au dus banii lor? Cine a profitat de criză? Și câți bani s-au scurs din buzunarul statului în buzunare private?”, a declarat vicepreședinta Fracțiunii Partidului Nostru, Elena Grițco.

Astfel, Comisia parlamentară de anchetă va verifica toate achizițiile făcute în anii 2022–2023, inclusiv dacă s-au plătit supraprețuri, dacă firmele au fost alese corect, dacă au existat conflicte de interese, dacă cineva a folosit frica oamenilor pentru a umple conturi private.

„Nu urmărim răzbunare. Urmărim responsabilitate. Cei care au gestionat banii publici trebuie să dea explicațiile de rigoare. Moldova nu mai poate trăi în suspiciuni!”, a declarat Grițco.

Fracțiunea Partidului Nostru menționează că instituirea Comisiei de anchetă privind gestionarea banilor publici în perioada stării de urgență este primul pas pentru a reda încrederea cetățenilor în instituțiile statului: „Banul public nu aparține politicienilor, dar cetățenilor Republicii Moldova!”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cheltuieli #Partidul Nostru #starea de urgenta

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.