Alte cinci persoane, care ar fi participat la instruiri în Bosnia și Herțegovina pentru pregătirea dezordinilor în masă, în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE desfășurate în 2024, au fost trimise în judecată.

Învinuiții, printre care se află și o femeie, au vârste cuprinse între 27 și 50 de ani și provin din Chișinău, Criuleni, Tighina, iar un învinuit din Ucraina, cu cetățenia Finlandei, cazat în capitala Republicii Moldova. Potrivit PCCOCS, doi dintre învinuiți aveau rol de co-organizatori, fiind instruiți să coordoneze subgrupuri de participanți la manifestații publice cu caracter destabilizator (ambii fiind plasați în arest la domiciliu, deși procurorii au solicitat prelungirea arestului preventiv).

„Trei din aceștia ar fi fost invitați să participe la instruiri, în timpul unui antrenament din parcul Valea Trandafirilor din Chișinău, de către o altă învinuită trimisă anterior în judecată în același dosar. Aceasta s-ar fi apropiat de ei și așa cum sportivii nu aveau un loc de muncă stabil, ea le-ar fi propus să participe la „antrenamente sportive” în România, cu $400-$500/săptămână (primiți pe portmonee electronice în criptomonedă). Alți doi învinuiți – femeia și alt bărbat – au fost convinși să dea curs călătoriei de către alte persoane trimise în judecată pe dosar, cu folosirea acelorași aplicații mobile – Telegram și Yandex.

Însă, potrivit informațiilor din dosarul penal instrumentat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale cu sprijinul operativ al angajaților Serviciului de Informații și Securitate, odată sosiți în România,călătoria celor cinci învinuiți a continuat până în Bosnia și Herțegovina, unde au rămas fără pașapoarte și fără telefoane. Acolo, potrivit declarațiilor, aceștia au fost transportați într-o tabără din pădure, în care erau mai multe corturi și calculatoare la mese, unde alți participanți învățau să piloteze drone.Aceștia ar fi fost instruiți de vorbitori de rusă, timp de 1-2 săptămâniși s-au axat pe pilotarea dronelor, tractici de provocare a panicii și haosului, de penetrare a cordoanelor poliției, prepararea obiectelor incendierea, precum și elemente de psihologie”, transmite instituția.

Persoanele au fost reținute la revenirea în Republica Moldova, chiar la intrarea în țară. În timpul perchezițiilor, la femeie au fost găsite și ridicate mini-drone echipate cu cameră video și mecanisme de aruncare, precum și dispozitive pirotehnice, aceasta participând anterior la instruiri pentru asamblarea și pilotarea dronelor în scopuri violente. Au mai fost ridicate componente de drone, ochelari VR pentru pilotarea acestora și echipamente de control radio.

Oamenii legii au ridicat de la un alt învinuit aproape 300 de pliante cu conținut vădit discriminatoriu, care promovau idei de intoleranță și ostilitate între adepții diferitor confesiuni religioase, în care erau folosite expresii și imagini menite să provoace sentimente de ură, respingere și dezbinare. Mai exact, pliantele conțineau imaginea candidatului care ulterior a câștigat alegerile pentru funcția de Președinte al țării și a unui Mitropolit din Moldova, în contextul organizării unor ture din Chișinău-Moldova în România.

„Pliantele promovau ideea unei „singure credințe” și a „unei singure biserici,” mesaj ce urmărea să inducă o polarizare între enoriașii bisericilor aflate sub jurisdicții bisericești din două state diferite. Potrivit declarațiilor cetățeanului Finlandei, verișorul care l-ar fi racolat (învinuit și el), i-a spus că „documentele” pe care le transportau „erau destinate ajutorării unei biserici din Moldova. Acum, urmare a încheierilor judecătorului de instrucție, cei doi co-organizatori sunt plasați în arest la domiciliu, iar celelalte persoane sunt sub control judiciar””, transmite procuratura.

Conform legii, infracțiunea de organizare sau conducere a dezordinilor în masă, comisă în împrejurările descrise în acest comunicat al PCCOCS se pedepsește cu închisoarea de la 4 la 8 ani. Suplimentar acestei infracțiuni, în cazul învinuitului de la care au fost ridicate pliantele, procurorii i-au incriminat și infracțiunea de instigare la acțiuni violente, pentru motive de prejudecată, care se pedepsește cu amendă de până la 30.000 lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 an la 3 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în urma unui alt dosar penal privind dezordini în masă, trimis în judecată de procurorii PCCOCS, șapte bărbați au fost condamnați în septembrie 2024 la pedepse cu închisoarea. Anterior, procurorii au trimis în judecată alte cinci persoane, dintre care unul este vizat și de sancțiuni ale Uniunii Europene pentru desenarea stelelor lui David pe mai multe clădiri din Paris, Franța.

#Bosnia si Hertegovina #instruiri #persoane trimise in judecata

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.