Pe 3 decembrie au avut loc audieri privind raportul Curții de Conturi la Teleradio Moldova în Comisia parlamentară mass-media. Ulterior, documentul ar urma să fie dezbătut și în plenul Parlamentului.

Între timp, jurnalistul Mircea Surdu a publicat pe rețelele de socializare imaginea cu un document transmis la Procuratura Generală. Din fotografie nu este clar ce conține acesta, însă pe ștampila aplicată de instituție este indicată data de 17.11.2025.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale a confirmat pentru Realitatea că există un astfel de demers, plângerea fiind pe numele șefului TRM Vlad Țurcanu. Adresarea urmează să fie examinată conform reglementărilor în vigoare, au precizat funcționarii din cadrul instituției.

Din mesajul publicat de Surdu se lasă de înțeles că subiectele menționate în adresarea către Procuratură sunt presupusa utilizare a banilor instituției în scopuri personale de către Vlad Țurcanu, angajarea unor „suflete moarte”, achitarea din contul companiei a deplasărilor la Eurovision pentru membrii familiei sale și semnarea unui contract care prevede achitarea a 1,5 milioane de lei în cazul demisiei înainte de expirarea mandatului.

Potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi privind activitatea financiară a TRM pentru anii 2023–2024, compania ar fi admis nereguli majore în gestionarea fondurilor publice. Compania a cheltuit 21,5 milioane de lei peste limita aprobată și există suspiciuni de conflict de interese între conducerea executivă și organul de supraveghere.

Documentul mai arată că Teleradio-Moldova a încheiat un contract cu Vlad Țurcanu, prin care TRM s-a obligat să-i achite 364.000 de lei la finalul mandatului și până la 1,5 milioane de lei dacă mandatul îi va înceta mai devreme.

Președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat că toate recomandările Curții de Conturi vor fi examinate și puse în aplicare, iar conducerea companiei va fi audiată public în Parlament. Informațiile despre audieri au fost confirmate și de speakerul Igor Grosu.

Vlad Țurcanu susținea anterior că prevederile din contract, care au devenit subiect de scandal, reprezintă o măsură asiguratorie pentru cazul în care demiterea sa ar fi intervenit înainte de finalul mandatului de 7 ani, iar compensațiile au fost stabilite conform legii și în colaborare cu Consiliul de Supraveghere al TRM.

Ulterior, Țurcanu a spus că este vorba despre un atac concentrat asupra TRM și a promis să se prezinte la audieri în Parlament, pentru a răspunde la întrebările pe care le au după publicarea raportului Curții de Conturi.

#audieri #audit #parlament #TRM #Vlad Turcanu

Israelul și Libanul au convenit asupra unei liste de patru țări care ar putea participa la verificarea dezarmării Hezbollah. Marea Britanie, Italia, Elveția și Indonezia ar putea trimite personal sau militari în Liban pentru a supraveghea și a participa la inspecții, transmite mediafax.ro.

Lista a fost stabilită în urma negocierilor dintre Israel și Liban, organizate săptămâna trecută la Roma și mediate de Statele Unite. Discuțiile sunt însă într-un stadiu incipient, iar includerea celor patru țări pe listă nu înseamnă că acestea au decis deja să trimită trupe.

Marea Britanie, Italia și Elveția sunt cele trei țări europene aflate pe listă, iar cea de-a patra este Indonezia, potrivit The Jerusalem Post.

Ce ar urma să facă militarii străini în Liban

Planul discutat de Israel și Liban prevede verificarea dezarmării Hezbollah cu ajutorul unor țări străine. Țările care vor participa ar putea contribui la stabilirea modului în care va funcționa această misiune, prin personal pentru supravegherea procesului sau militari care să observe ori să participe la inspecții.

Statele Unite ar urma să decidă care dintre cele patru țări vor participa efectiv la misiune.

Planul face parte din acordul negociat cu ajutorul Washingtonului la sfârșitul lunii iunie. Înțelegerea leagă retragerea treptată a trupelor israeliene din Liban de dezarmarea Hezbollah și de verificarea acestui proces de către o terță parte.

Hezbollah, gruparea armată libaneză susținută de Iran, nu face parte din acest acord și se opune dezarmării.

Israelul cere să fie verificate și locuințele private

Una dintre cele mai dificile probleme este modul în care vor fi făcute inspecțiile în sudul Libanului.

Potrivit sursei citate, satele din sudul Libanului vor fi inspectate și verificate de militarii implicați în misiune pentru a se asigura că sunt libere de arme.

Israelul vrea ca verificările să poată fi făcute inclusiv în locuințe private. Armata libaneză se opune însă unei asemenea proceduri fără autorizații, de teama tensiunilor care ar putea apărea în comunitățile din sudul țării și în relația cu Hezbollah. Pentru verificarea fiecărei locuințe ar fi necesar un mandat.

De asemenea, rămân de stabilit libertatea de mișcare a militarilor străini, cine va putea efectua perchezițiile și în baza cărui mandat va funcționa întreaga misiune.

Israelul condiționează retragerea de dezarmarea Hezbollah

Armata israeliană controlează în prezent o zonă de securitate care se întinde aproximativ 10 kilometri în interiorul sudului Libanului. Israelul susține că nu își va retrage soldații până când Hezbollah nu va fi dezarmat și nu vor exista garanții că armele grupării au fost eliminate.

Cel mai probabil, eventualele trupe străine ar urma să intre în Liban la invitația oficială a guvernului de la Beirut, în baza unui mecanism acceptat și de Israel.

Coordonarea misiunii nu a fost încă stabilită. Statele Unite și Israelul nu vor implicarea ONU, în timp ce unele state europene ar putea avea rezerve față de plasarea mecanismului sub autoritatea Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, care funcționează diferit de ONU, fiind o structură în care președintele american are un rol central în luarea deciziilor.