Mai multe acuzații au reapărut în spațiul public la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe fondul unei crize majore de credibilitate. Controversele au escaladat în contextul în care doi oficiali europeni au fost vizați într-o anchetă de fraudă. Situația a determinat-o pe Ursula von der Leyen să se distanțeze de investigația care privește presupuse acte de corupție din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), transmite MediaFax.ro.

Oficiali ai Comisiei Europene au declarat că investigația nu are legătură cu von der Leyen, întrucât instituția vizată este diferită. Aceștia au precizat că acuzațiile privind atribuirea frauduloasă a unui contract pentru o academie de formare diplomatică „datează din mandatul anterior” al lui Stefano Sannino la SEAE. Ancheta este coordonată de Parchetul European (EPPO) și vizează suspiciuni de fraudă, corupție și conflict de interese.

Investigația privește atribuirea contractului pentru Academia Diplomatică Europeană, programul de pregătire pentru viitorii diplomați ai Uniunii Europene. Conform anchetatorilor, procedura ar fi fost manipulată în favoarea Colegiului Europei din Bruges, care ar fi avut acces anticipat la informații confidențiale înainte de lansarea licitației.

Autoritățile au efectuat percheziții la sediul SEAE și la Colegiul din Bruges, iar trei persoane au fost reținute în cadrul operațiunii. Printre acestea se numără Federica Mogherini, fosta șefă a diplomației europene, și Stefano Sannino, oficial cu rang înalt în Comisia Europeană.

Kaja Kallas, actuala șefă a diplomației UE, a transmis într-o scrisoare internă că acuzațiile sunt „profund șocante”, subliniind însă că acestea „au precedat mandatul” său. Ea a precizat că, de la preluarea funcției, a inițiat reforme interne, inclusiv o nouă „Strategie Antifraudă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scandalul de fraudă din Bruxelles provoacă o criză de credibilitate pentru Ursula von der Leyen

#Ancheta #frauda #UE

Agricultorii nu sunt mulțumiți că mecanismul de licențiere a importurilor de cereale și floarea-soarelui din Ucraina ar urma să fie valabil doar până la 31 octombrie. Asociația Forța Fermierilor cere Parlamentului să adopte urgent proiectul de lege și să prevadă posibilitatea prelungirii măsurii, dacă situația de pe piață o va impune. Fermierii avertizează că, fără acest mecanism, pe piața moldovenească ar putea ajunge cereale și oleaginoase importate la prețuri foarte mici. Totodată, aceștia se tem că România ar putea introduce restricții pentru exporturile moldovenești.

„Asociația Forța Fermierilor salută aprobarea avizului pozitiv al Guvernului asupra proiectului de lege privind licențierea cerealelor și floarei soarelui, elaborat de deputatul Serghei Ivanov, deși considerăm că termenul de valabilitate a acestui mecanism – 31 octombrie 2026, acceptat de executiv, nu este suficient pentru protejarea pieței interne,”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației.

Forța Fermierilor solicită Parlamentului să examineze proiectul săptămâna viitoare, în ambele lecturi, și să includă posibilitatea prelungirii licențierii și după 31 octombrie, în funcție de evoluția pieței.

De asemenea, Asociația este nemulțumită și de intenția de majorare cu 50% a cotei TVA pentru cereale și oleaginoase. Potrivit fermierilor, subiectul nu a fost discutat la ultimele două întâlniri cu premierul Vasile Tofan și trebuie examinat înainte de aprobarea de către Guvern a politicii fiscale.

„Considerăm că pănă la aprobarea politicii fiscale de către Guvern, este imperios necesar să avem discuția pe aceasta problema foarte sensibilă pentru fermierii micro, mici și mijlocii din sectorul cerealier și oleaginos”, transmit fermierii.

Discuțiile privind licențierea au început după ce fermierii au amenințat, la 16 august, cu proteste masive, dacă autoritățile nu vor soluționa problemele prezentate de ei. La 21 august, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va propune reintroducerea temporară a mecanismului.

Șeful Executivului a precizat atunci că măsura are scopul de a proteja producătorii și exportatorii moldoveni, dar poate avea efecte și asupra industriei de panificație, zootehniei și producătorilor de ulei, care folosesc cerealele drept materie primă. Ulterior, măsura a fost aprobată de Guvern în ședința din 26 august.

Un mecanism similar a fost aplicat în Republica Moldova și în perioada 2024–2025. Potrivit autorităților, acesta a avut efecte benefice pentru producătorii autohtoni.