Un pas decisiv pentru țara română a fost elaborat astăzi la Bruxelles. Bulgaria, Grecia și România au semnat miercuri, 3 decembrie, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare un proiect de mare valoare în infrastructura regională din ultimii ani. Aceasta constă în dezvoltarea rapidă a axei de transport ce va lega Marea Egee de Marea Neagră, scrie Digi24.ro.
Documentul va stabili cooperarea dintre cele trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră–Marea Egee și deschide drumul unor investiții majore în infrastructura rutieră, fluvială și feroviară. Acordul a fost semnat de vicepremierul și ministrul transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, de ministrul alternativ al transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, și de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuț Cristian Săvoiu. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, subliniind că proiectul reprezintă un pas important pentru o conectivitate mai rapidă, mai competitivă și mai rezilientă în sud-estul Europei.
O inițiativă care transformă planurile în infrastructură. Semnarea memorandumului este prezentată de oficiali drept momentul care transformă un concept existent de decenii într-un proces concret de implementare. Grozdan Karadjov a declarat că, timp de multă vreme, ideea unei axe nord–sud a rămas doar pe hârtie, fără progres real. În opinia sa, noul acord reprezintă începutul unei etape care poate deschide rute comerciale noi și poate consolida securitatea și mobilitatea la nivel continental. Acesta a subliniat rolul central al fluviului Dunărea, considerat o „coloană vertebrală” a Europei.
Karadjov a afirmat „că fluviul nu trebuie să rămână o frontieră, ci să devină o infrastructură integrată care unește economii și state.” Din acest motiv, proiectul prevede construirea a trei noi poduri peste Dunăre, considerate esențiale pentru conectivitatea dintre nord și sud, dar și pentru fluxurile comerciale și logistice europene.
Trei noi poduri peste Dunăre, element-cheie al memorandumului. Un capitol central al documentului se referă la dezvoltarea infrastructurii dintre România și Bulgaria. Acolo unde în prezent există doar două puncte majore de trecere rutieră peste fluviu, planul prevede edificarea a trei noi poduri: un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, unul la Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele.
Construirea acestor poduri este privită de autorități ca o investiție cu relevanță continentală, nu doar bilaterală. Acestea ar urma să reducă blocajele de frontieră și să asigure rute alternative, capabile să susțină traficul economic și mobilitatea militară atunci când situația o impune. Tot în acest sens, liniile de feribot Oriahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași vor fi modernizate la standarde de utilizare dublă. Coridoarele sud–nord: de la Atena și Salonic până la București și mai departe.
Planul de acțiune atașat memorandumului detaliază trei direcții majore de modernizare a transportului, toate orientate pe axa sud–nord. Primul traseu vizează conexiunea dintre Atena, Sofia, Vidin și Calafat, extinzându-se spre București și apoi spre Europa Centrală. Al doilea pleacă din Salonic și Alexandroupolis, traversează Svilengrad și Ruse și ajunge la București, cu prelungire spre Ucraina și Moldova. Al treilea traseu formează legătura dintre Alexandroupolis, Burgas, Varna și Constanța, conectând direct Marea Egee cu Marea Neagră.
Prin această rețea, porturile din regiune dobândesc perspective de extindere, iar fluxurile comerciale se pot reorganiza astfel încât să nu mai depindă de rute unice. Coridorul ar putea deveni una dintre arterele logistice principale ale Europei. Fonduri europene și parteneriate pentru accelerarea lucrărilor. Bulgaria, Grecia și România au anunțat că intenționează să utilizeze la maximum finanțările disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar proiectele vor fi extinse și în viitorul buget multianual 2028–2034.
Autoritățile vor lua în calcul parteneriate public–privat pentru a evita fragmentarea investițiilor și pentru a accelera implementarea. Vicepremierul Karadjov a precizat că obiectivul principal este crearea unei infrastructuri eficiente și strategice care să răspundă cerințelor europene de transport.
