Motivele, procedurile și efectele denunțării acordurilor semnate de Republica Moldova cu Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar și implicațiile politice ale acestei decizii sunt temele principale abordate în cadrul dezbaterii publice: „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit experților, Chișinăul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor semnate în cadrul CSI, exprimând astfel vectorul proeuropean al Republicii Moldova și distanțarea de spațiul post-sovietic.

În debutul dezbaterii, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat ce reprezintă Comunitatea Statelor Independente și cum a apărut această organizație.

„Comunitatea Statelor Independente este o organizație internațională formată în 1991 din state din Europa de Est și Asia Centrală, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, menită să coordoneze cooperarea între aceste foste republici sovietice în diverse domenii, de la economie la securitate, reunind majoritatea statelor ex-sovietice, cu excepția țărilor Baltice, Ucrainei și a Georgiei, care au plecat ulterior. A fost fondată de Rusia, Belarus și Ucraina prin semnarea la 8 decembrie 1991 a unui acord, urmată de alte state ex-sovietice”, a precizat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Doctorul în științe politice Vitalie Marinuța, director executiv al Institutului de Studii Europene din Moldova (ISEM), a oferit detalii despre contextul politic și de securitate în care se afla Republica Moldova în primii ai de Independență.

„Decizia de constituire a acestei entități politice a fost luată pe 8 decembrie, de către cei trei lideri care au anunțat căderea Uniunii Sovietice, dar și crearea unei noi entități. Pe 21 decembrie, președintele Mircea Snegur a fost reprezentantul Republicii Moldova la Almatî. Deși încă nu era luată o decizie politică privind semnarea acestui acord de către Republica Moldova, dar deja începuse atacurile asupra Republicii Moldova, mergeam cu pași fermi spre martie 1992, de aceea, o altă soluție pentru a dezvolta Republica Moldova, nu exista atunci. Această decizia a fost criticată de opoziția de atunci, în special, de către Frontul Popular. Republica Moldova a semnat acest acord, însă nu a ratificat documentul până în 1994, când a fost aprobată și o nouă Constituție”, a explicat ex-ministrul apărării, Vitalie Marinuța.

Referindu-se la evoluția relațiilor Republicii Moldova cu CSI, în contextul actualului proces de denunțare a acordurilor, Vitalie Marinuța a precizat că, de-a lungul anilor, Chișinăul a semnat peste 300 de tratate și acorduri în cadrul acestei organizații. Potrivit lui, denunțarea acordurilor cu CSI reprezintă un semnal politic clar privind reorientarea strategică a țării.

„Atunci delegația Republicii Moldova a precizat că nu va intra în niciun acord politico-militar și așa a rămas până acum. Pe parcursul anilor au fost semnate peste 300 de tratate în cadrul CSI. Dintre acestea, aproape 70 au fost deja reziliate. Unele și-au pierdut deja utilitatea, altele sunt doar pe hârtie. Prin denunțarea acestor acorduri Republica Moldova își exprimă viziunea privind vectorul său geopolitic”, a mai spus ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuța.

Dezbaterea publică „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, este ediția a 339-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comunitatea Statelor Independente #denunțarea acordurilor

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.