Italia se pregătește să adopte un set de reguli mai stricte privind acordarea cetățeniei, măsuri care ar putea afecta direct sute de mii de români aflați pe teritoriul italian. Printre cei mai vizați se numără copiii născuți în Italia în familii de români.

Un nou proiect de lege prevede introducerea unui examen de „integrare” pentru tinerii care împlinesc vârsta de 18 ani și solicită cetățenia italiană. Testul ar urma să evalueze cunoștințele despre normele sociale și juridice din Italia, scrie Digi24.ro.

În ultimul deceniu, cel puțin 10.000 de copii români s-au născut anual în Italia, potrivit datelor statistice disponibile. Până acum, aceștia puteau obține cetățenia la 18 ani dacă demonstrau că au locuit în Italia timp de cel puțin 10 ani, criteriu care putea fi dovedit inclusiv prin frecvența școlară.

Modificările legislative propuse schimbă însă semnificativ acest proces. Examenul de integrare devine condiție obligatorie, ceea ce ridică nivelul de dificultate pentru obținerea cetățeniei. Proiectul de lege prevede și schimbări importante pentru migranții adulți. Perioada minimă de rezidență necesară pentru solicitarea cetățeniei ar urma să crească de la 4 la 8 ani.

Pentru cetățenii extracomunitari, această perioadă ar putea ajunge până la 10 ani, conform aceleiași propuneri legislative. Textul mai introduce și posibilitatea revocării cetățeniei în situația unei condamnări penale de cel puțin 5 ani. Revocarea se aplică și pentru condamnări de minimum 3 ani în cazuri de infracțiuni legate de violența de gen. Proiectul vizează și sancționarea așa-numitelor „infracțiuni culturale”, care includ căsătoriile forțate și mutilarea organelor genitale, potrivit clasificării din documentul legislativ.

Inițiativa legislativă aparține partidului condus de Matteo Salvini, cunoscut pentru pozițiile sale ferme în materie de politică migraționistă. Formațiunea a avut anterior acțiuni controversate, inclusiv refuzul acostării unor nave umanitare cu migranți, situații care în unele cazuri au dus la pierderi de vieți omenești.

Proiectul se află încă în etapă legislativă și rămâne de văzut în ce formă va fi adoptat și cum va afecta comunitatea românească din Italia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acordare cetățenie #Italia #români

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.